Interviu cu directorul ITM Covasna, Silviu Crăciun Având ca obiectiv principal inspecția muncii și respectarea legilor și relațiilor de muncă, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Covasna se ocupă de tot ceea ce ține de evidența muncii, mare parte din activitatea acestuia rotindu-se în jurul depistării și sancționării celor care nu înțeleg să se supună prevederilor legale ale raportului angajat-angajator. Despre controalele, sancțiunile, acțiunile și reclamațiile instrumentate

Interviu cu directorul ITM Covasna, Silviu Crăciun

Având ca obiectiv principal inspecția muncii și respectarea legilor și relațiilor de muncă, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Covasna se ocupă de tot ceea ce ține de evidența muncii, mare parte din activitatea acestuia rotindu-se în jurul depistării și sancționării celor care nu înțeleg să se supună prevederilor legale ale raportului angajat-angajator. Despre controalele, sancțiunile, acțiunile și reclamațiile instrumentate în ultima perioadă de către inspectorii în muncă, precum și despre situația generală a județului referitoare la angajați și angajatori, ne-a vorbit directorul coordonator al ITM Covasna, Silviu Crăciun.

Cum arată ultimele luni în ceea ce privește activitatea inspectorilor ITM Covasna - câte controale au fost derulate și câte sancțiuni au aplicat aceștia?

Putem vorbi despre o perioadă foarte plină, în care au apărut însă schimbări semnificative la nivelul lui 2010 față de anul anterior. În primul rând, anul trecut în decembrie aveam mai puține unități economice active față de aceeași perioadă a lui 2009. Astfel, criza economică și financiară care ne-a afectat pe toți a dus la scăderea numărului de contracte de muncă active - în 2009 aveam 35.303, în 2010 am avut 34.118. Agenții economici nu au mai rezistat, oamenii au rămas fără locuri de muncă ori s-au orientat către alte posturi. Controalele noastre s-au axat pe relații de muncă și securitate în muncă, astfel încât în total au fost 2.678 de controale, acestea putând fi împărțite la rândul lor, așa cum spuneam, pe securitate sau relații de muncă.

Cu ce s-au soldat aceste controale?

Rezultatul lor a fost în primul rând o cunoaștere foarte bună a ceea ce înseamnă relațiile de muncă, situația acestora în întregul județ. Pe de altă parte, au fost aplicate peste 3.600 de amenzi, 2.500 dintre acestea pe relațiile de muncă și restul pe partea siguranței. Valoarea totală a amenzilor se ridică la puțin peste 1 milion de lei.

Ce fel de situații ați întâlnit în aceste controale? Cu ce probleme se confruntă angajații?

Situațiile sunt diverse, însă cele mai multe țin de faptul că nu sunt respectate toate condițiile legale de muncă - de la siguranța muncii la lipsa unor echipamente sau nerespectarea orelor de muncă, până la încălcarea unor norme foarte importante. Din această cauză au loc și accidentele de muncă, iar unele dintre ele pot fi tragice, căci se soldează cu moartea unor oameni. Anul acesta nu a fost niciunul, însă în 2010 au fost cinci cazuri de accidente mortale dintr-un număr de 27 de accidente de muncă.

Ce ne puteți spune despre cele cinci cazuri? Unde erau angajați oamenii care și-au pierdut viața la muncă?

Este vorba despre un angajat al Tega SA Sfântu Gheorghe, accidentul din toamnă de la Spicom Arcuș, când un om a murit pe câmp, apoi cel de la SC Alin SRL Lădăuți, cu un muncitor zdrobit de doi bușteni de fag în timp ce participa la descărcarea unui camion, precum și despre alte persoane, angajate la SC Biohouse Angheluș lu SC Fit Sped Sfântu Gheorghe. Este vorba despre accidente nefericite, în care trebuiesc întocmite dosare speciale. Cred că este bine ca oamenii să știe că după închiderea unui dosar de cercetare asupra accidentului și după avizul pe care îl dă ITM, accidentele de muncă se declară la Casa de Pensii - Serviciul Accidente, de unde se obțin sumele de despăgubire. Sunt diferite sume, pentru incapacitate temporară de muncă, pentru invaliditate și pentru deces, acestea din urmă ajungând undeva în jurul a 8.000-8.500 de lei, bani pe care-i primește familia. În plus, este la fel de important să se știe faptul că de banii aceștia nu beneficiază decât cei care au calitatea de angajat, adică cei care lucrează la negru și au ghinionul de a se accidenta, nici măcar nu pot intra în evidențele noastre, deoarece ei nu apar nicăieri ca și angajați.

Că am ajuns la munca la negru, ce ne puteți spune despre răspândirea acesteia în județul Covasna?

Munca la negru nu dispare și există sub diverse forme, de cele mai multe ori oamenii neștiind că de fapt nu sunt angajați. Așa se face că oamenii află că muncesc la negru atunci când au nevoie de o adeverință, de acte pentru a intra în șomaj sau, mai nou, când femeile însărcinate vor să beneficieze de banii care li se cuvin în concediul de maternitate. Așa a fost cazul unei tinere din Fotoș, care lucra la o firmă din Sfântu Gheorghe și, fără să știe, patronul a cerut la noi întreruperea contractului de muncă. Femeia nici măcar nu a bănuit că nu mai era angajată, deoarece a fost plătită normal în continuare, în vreme ce patronul nu a mai plătit nicio obligație din cele ale angajatorului; odată rămasă însărcinată, tânăra a început să adune actele pentru concediul de maternitate și atunci a aflat că nu mai era angajată, ceea ce a dus la deschiderea unui proces.

Care sunt datele oficiale ale județului referitoare la munca la negru?

În 2010 am identificat 138 de persoane care munceau la negru, iar 44 dintre acestea erau femei, amenzile aplicate pe aceste cazuri însumând 414.000 lei. Spre finele anului trecut am avut un caz interesant, cu o firmă de pază care avea nu mai puțin de 15 persoane angajate la negru, fără ca acestea să știe. Oamenii semnaseră niște contracte și lucrau ca paznici, dar formele legale de angajare nu erau îndeplinite. Firma era din Oradea se numea Ormester Security și, având puncte de lucru în diverse locații, am aflat că în total avea 200 de persoane care munceau la negru în țară, 15 dintre acestea fiind la noi în județ. I-am sancționat atunci, ei ne-au dat în judecată și, desigur, au pierdut, nu aveau cum să câștige. În luna ianuarie a acestui an am derulat deja aproape 170 de controale, iar accentul s-a pus pe munca la negru și am sancționat zece agenți economici, descoperind iar o firmă, de această dată din Mureș, care avea cinci persoane muncind la negru la punctul de lucru de la noi din județ. Cele mai afectate domenii de munca la negru rămân, fără îndoială, comerțul și construcțiile, iar amenda pentru un singur om care muncește la negru, aplicată angajatorului, este de 3.000 de lei.

Ce ne puteți spune despre reclamațiile care vin din partea oamenilor spre ITM, ce anume se reclamă?

Oamenii nu reclamă aiurea, nu au chef de glume, deoarece locul de muncă este foarte important pentru oricine. Oamenii vin să reclame fapte concrete, cele mai multe se leagă de neplata drepturilor salariale - acum lucrăm chiar la cazul unui tânăr din Sfântu Gheorghe care nu și-a primit banii de un an de zile deja, după ce a lucrat mai mult timp la o firmă; se mai reclamă desfacerea abuzivă a locului de muncă și munca la negru, care este descoperită atunci când e nevoie de anumite documente, așa cum am spus. ITM se ocupă de fiecare caz în parte și ne mișcăm repede, pentru ca oamenii să-și intre în drepturi. Există însă și cazuri cum ar fi cele referitoare la drepturile salariale, când este posibil să se ajungă în instanță, în ciuda faptului că angajatorului i se dă de către noi un termen de plată a angajatului. Ei bine, fiecare persoană trebuie să știe că deschiderea unui proces civil pe recuperarea banilor munciți este gratuită și solicită doar înscrierea în judecată prin cerere și anexarea documentului de la ITM prin care se certifică practic cele relatate. Și, de obicei, aceste procese sunt câștigate de reclamanți, nu de către angajatori, deci merită ca oamenii să lupte pentru banii lor, indiferent de sumă sau de timpul pe care ar putea crede că îl pierd.

Fac faţă angajații ITM Covasna volumului de muncă?

Trebuie să ne descurcăm, avem nouă inspectori pe securitatea muncii și alți nouă pe relații de muncă. La nivel național, s-a decis o schimbare a modalității de control, astfel încât inspectorii se vor „plimba” între județe - adică cei de la noi au fost asistați la un control de săptămâna trecută de colegi din Brașov, noi vom merge la Harghita în controale alături de cei de acolo, iar cei de acolo îi vor ajuta pe cei din Mureș și tot așa. S-a făcut această mișcare pentru creșterea eficienței controalelor, deoarece inspectorii dintr-un județ sunt obișnuiți cu specificul acestuia, astfel că pot fi cazuri în care anumite aspecte să fie trecute cu vederea.

În încheiere, spuneți-ne cum ați defini activitatea ITM Covasna din ultima perioadă, aveți motive de mulțumire?

Inspectorii de la ITM Covasna sunt oameni cu experiență vastă și vechime în munca lor, care nu se lasă intimidați de diverse aspecte, iar acest lucru reiese clar din numărul acțiunilor instrumentate și sancțiunile aplicate. În același timp, oamenii apelează cu regularitate la noi, semn că au încredere în ceea ce putem face pentru ei și, nu în ultimul rând, în 2010 ITM Covasna și-a realizat indicatorii pe siguranța muncii și relațiile de muncă, fiind notată cu o activitate ”foarte bună” și clasându-se pe locul șase la nivel național printre cele cu rezultate cele mai bune.