Animalele erau ținute în spații insalubre și în condiții periculoase pentru sănătatea lor Mai mulți porci mistreți au fost descoperiți în urmă cu câteva zile în niște foste saivane ale CAP de la Calnic, animalele fiind ținute captive în condiții dintre cele mai proaste. Descoperirea a fost făcută de Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Covasna și Asociația de Protecție a Animalelor Nez Perce, care au mers pe șirul unor informații ce arătau că mistreții sunt ținuți în spații insalubre și

Animalele erau ținute în spații insalubre și în condiții periculoase pentru sănătatea lor

Mai mulți porci mistreți au fost descoperiți în urmă cu câteva zile în niște foste saivane ale CAP de la Calnic, animalele fiind ținute captive în condiții dintre cele mai proaste. Descoperirea a fost făcută de Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Covasna și Asociația de Protecție a Animalelor Nez Perce, care au mers pe șirul unor informații ce arătau că mistreții sunt ținuți în spații insalubre și în condiții periculoase pentru sănătatea lor. În prezent se efectuează cercetări legate de modul în care mistreții au ajuns să fie ținuți captivi, în același timp efectuându-se analize pentru a se vedea de ce boli suferă aceștia și ce anume se va face cu ei pe mai departe.

Povestea mistreților captivi a început, se pare, în urmă cu mai mult timp, deoarece la momentul în care au fost găsiți aceștia se aflau într-o stare jalnică, cei de la Protecția Animalelor temându-se pentru siguranța acestora.

Președintele Asociației Nez Perce, Horia Kraus, a declarat că s-a ajuns la mistreți urmând mai multe piste puse la dispoziție de anumite persoane, dar că nicio clipă nu s-au așteptat ca situația să fie atât de proastă. În saivanele fostului CAP de la Calnic au fost găsiți 27 de mistreți, ținuți într-o încăpere de aproximativ 50 de metri patrați, într-un întuneric spart doar de o mică crăpătură într-o fereastră, realizată probabil pentru a permite accesul oxigenului.

”Informațiile legate de existența mistreților la Calnic au venit de la unii fermieri din zona respectivă și din Valea Crișului, dar cred că a fost mai mult un joc de circumstanțe că ne-am urnit să verificăm, în condițiile în care nu ne-am prea confruntat cu așa ceva. În plus, noi am crezut inițial că o fi vorba de 3-4 mistreți bolnavi, pe care îi ține cineva pentru a-i vindeca - acest lucru se mai întâmplă în cazul celor care au fond de vânătoare. În același timp cu noi, au aflat de situația de la Calnic și cei de la DSVSA, așa că am pus la cale o mică acțiune de cercetare și nu mică ne-a fost mirarea când am găsit, de fapt, zeci de mistreți vai de ei”, a explicat Horia Kraus.

Acesta susține că primul contact cu mistreții a fost prin fereastra spartă, însă s-a putut observa deja de la prima privire că animalele nu erau deloc sănătoase sau fericite, fiind ținute clar în condiții deloc potrivite.

”Mistreții erau anemici, fără păr și cu semne evidente de infecții și boli interne. În plus, păduchii și râia erau evidente la suprafața corpului. Nu aveau nici păr pe ei, și chiar dacă unii ar spune că motivul ar fi năpârlirea, din experiența cu animalele știu că aceasta nu afectează tot corpul dintr-o dată”, a arătat Kraus, adăugând că mistreții ținuți în captivitate la Calnic erau în majoritate scroafe cu pui sau gestante.

 

Proprietari neclari

Ceea ce a complicat cel mai mult întreaga situație a fost faptul că, cu toate intervențiile, nu s-a reușit de la început clarificarea în privința proprietarilor sau responsabililor mistreților. Mai mult, cei de la DSVSA nu au găsit, în evidențele lor, documentația cu privire la legalitatea deținerii respectivilor mistreți. Potrivit legii, doar persoanele juridice pot deține în captivitate animale sălbatice, iar pentru acest lucru trebuie urmați foarte mulți pași, fiind necesare o sumedenie de avize și aprobări.

”DSVSA este singura instituție care trebuie să dea aprobarea în cazul deținerii de animale sălbatice, alături de cei de la Mediu, care aprobă parcul de vânătoare. Există legi foarte clare cu privire la spațiul care trebuie să existe pentru o familie de mistreți, autorizații foarte greu de obținut, iar în județul nostru există doar două, la Mereni și la Sociova. Acești mistreți, descoperiți la Calnic, am înțeles că ar fi avut la rândul lor anumite acte, dar din cauza unor probleme de administrație, au ajuns în halul în care i-am găsit. DSVSA i-a găsit în cele din urmă pe proprietari, dar ceea ce pot comenta pe acest subiect este faptul că animalele trebuie ținute în condiții normale, dacă tot se ia o răspundere în acest sens. Legea 205/2004 prevede clar condițiile de deținere a animalelor sălbatice, precum și situația de deținere în caz de boală sau pe un parc de vânătoare care are toate autorizațiile de mediu. Ca protecție de animale, aș spune, chiar dacă se vor supăra unii, că animalele sălbatice nu ar trebui cumpărate și vândute. Cred că aici avem lacune la legi (...). Vânătoarea e concepută ca o distracție scumpă și de aici vine și faptul că unii oameni puternici își permit să cumpere sute de hectare de pădure și să-și facă un parc de vânătoare pentru distracție. Ce pot spune este că acești mistreți descoperiți la Calnic nici măcar nu se speriau la sunetele umane - sunt porci hrăniți cu boabe de porumb aduse de om și devin ca niște cățeluși. Acestor animale nu le mai poate fi redată libertatea, deoarece nu se vor mai descurca. Așa se face că unii își fac parc de vânătoare cu astfel de animale, însă nu mai înțeleg ce farmec mai are vânătoarea în cazul în care fug după animale îmblânzite. Sunt tot felul de interese, mai ales la nivelul în care e vorba despre trofee de animale sălbatice”, a mai spus Horia Kraus.

Raportul întocmit de Asociația Nez Perce pe cazul mistreților de la Calnic arată, pe lângă starea în care au fost găsiți aceștia și recomandările referitoare la refacerea sănătății animalelor, că autoritățile competente ar trebui să fie mai atente cu privire la ușurința cu care se vând anumite păduri și se acordă autorizațiile pe fondul de vânătoare.

Pe de altă parte, cercetările DSVSA și ale Asociației au dus la identificarea proprietarilor mistreților, proprietari care s-au arătat deschiși colaborării, în sensul de a-i trata pe mistreți și de a-i scăpa de bolile interne de care sunt aceștia afectați. Directorul DSVSA Covasna, Siko Barabasi Sandor, a declarat că odată cu descoperirea mistreților s-a inițiat și procedura de completare a autorizațiilor necesare, urmând probabil să se aplice și anumite amenzi. Din declarațiile lui Siko Barabasi a reieșit că, într-adevăr, cei care au drept de proprietate asupra mistreților doreau popularea unui fond de vânătoare. Până atunci însă, vor trebui lămurite aspectele legate de întreaga documentație necesară, precum și cele legate de sănătatea animalelor, căci lăsarea lor în libertate, chiar și într-un fond de vânătoare, ar fi foarte periculoasă pentru alte animale cu care ar veni acestea în contact, existând riscul de moarte pentru un întreg fond de vânătoare.

Descoperirea animalelor sălbatice ținute în captivitate la Calnic a deschis drumul altor controale pe care DSVSA le va face în perioada următoare, pentru a vedea clar de unde provin mistreții și pentru a se afla dacă nu cumva în județ mai există situații asemănătoare.