Mii de maghiari au sărbătorit 15 martie
Județul Covasna a marcat Ziua Maghiarilor de Pretutindeni prin mai multe manifestări în diverse localități, centrul acestora fiind la Târgu-Secuiesc și Sfântu-Gheorghe.
Programul dedicat Zilei Maghiarilor a cuprins în special depuneri de coroane, tururi memoriale și discursuri, iar în vreme ce la Târgu-Secuiesc sărbătoarea a scos în stradă aproape 8.000 de oameni, la Sfântu-Gheorghe prezența oamenilor a fost estimată de către Jandarmerie la 5.000.
Manifestările de la Târgu Secuiesc au început cu o defilare tradiţională a locuitorilor din zonă în căruţe, oamenii fiind îmbrăcați în port popular și cântând muzică tradiţională.
Sărbătoarea a fost deschisă oficial de către viceprimarul Szarvadi Jozsef, care a vorbit despre importanța sărbătorii maghiarimii. La manifestări au luat parte autorități locale și județene, precum și reprezentanți ai UDMR și ai Partidului Civic Maghiar (PCM). Deși liderul PCM Szasz Jeno își anunțase prezența la manifestările de la Târgu-Secuiesc, aceasta a fost contramandată în ultimul moment.
Panoramă cu Bătălia de la Sibiu
La Sfântu-Gheorghe, manifestările au început încă de ieri dimineață, orașul fiind împodobit cu cocarde roșu, alb și verde. Momentul central al manifestărilor a început la ora 15, cu inaugurarea unui tablou panoramic ”Panorama Ardealului”, amplasat pe o construcție din parcarea Hotelului Bodoc. Inaugurarea s-a realizat în prezența președintelui Consiliului Județean (CJ) Covasna, Tamas Sandor, a celui de la CJ Veszprem (Ungaria), Kovacs Norbert, și un reprezentant al orașului polonez Tarnow, Grzegorz Gotfryd.
În vreme ce președintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a vorbit la inaugurarea Panoramei despre importanța zilei de 15 martie pentru maghiarii de pretutindeni și a arătat că imaginea luptei de la Sibiu simbolizează prietenia cu Polonia, oaspeții polonezi au salutat valorile tradiționale maghiare și au făcut urări de bine tuturor maghiarilor.
Tabloul panoramic inaugurat ieri la Sfântu Gheorghe reprezintă Bătălia de la Sibiu din 1849 și este o reproducere la scară mai mică a imaginii unui tablou expus în 1898 la Budapesta și care avea o înălțime de 15 metri și o suprafață de 120 de metri.
Inaugurarea Panoramei a fost urmată de discursuri ale diverselor personalități locale pe o scenă amplasată în fața Teatrului. Primarul mun. Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, a vorbit despre rolul important pe care l-au avut femeile secuience în evenimentele de la 1848, subliniind că acestea s-au îngrijit de case și familii, în timp ce bărbații erau în lupte. Antal Arpad a vorbit totodată despre pașii importanți pe care i-a făcut maghiarimea din România în ceea ce privește rolul său de minoritate și a arătat că toate țelurile se împlinesc încet-încet.
Tamas Sandor, jurământ de cetățenie
Ziua de 15 martie a fost marcată însă în mod special de președintele CJ Covasna, Tamas Sandor, care de dimineață a depus jurământul de cetățenie maghiară la Miercurea-Ciuc, alături de soția sa.
„De fiecare dată în viața mea când era vorba de steagul maghiarimii, de Imnul național, am avut o strângere de gât, dar azi m-a strâns puțin mai tare. Acesta a fost într-adevăr un moment crucial în viața mea, pentru că noi, cei din Ținutul Secuiesc, de 90 de ani am așteptat acest lucru - cetățenia. Bunicul meu s-a născut cetățean maghiar, mama mea la fel, însă între timp au pierdut cetățenia. (...) Cred că acest moment este unul foarte important în sufletul meu și nu doar al meu, pentru că și alți oameni din Ardeal vor simți la fel. Este un sentiment de bucurie, iar ceea ce am simțit până acum în suflet am și formalizat”, a declarat Tamas Sandor, a cărui întreagă familie a primit ieri cetățenia maghiară.
Manifestările dedicate Zilei Maghiarilor la Sfântu Gheorghe au continuat cu o paradă a husarilor, cântece și dansuri populare și cu intonarea Imnului maghiar și a celui secuiesc.
Maghiarii au fost felicitați, de ziua lor inclusiv de premierul Emil Boc, care a arătat că relațiile dintre maghiari și români s-au întărit în ultimii ani. Premierul a vorbit în mesajul său către comunitatea maghiară și despre contribuția UDMR la implementarea proceselor de restructurare şi de reformă a Statului, subliniind că România este un exemplu la nivel european în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor, atât prin reprezentativitatea asigurată în structurile de decizie ale Statului, cât şi prin pârghiile legale de protejare a identităţii lor. Pe de altă parte, participând la manifestările de 15 martie de la Miercurea-Ciuc, vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, a declarat că Budapesta sprijină obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.
Csibi Barna l-a "spânzurat" pe Avram Iancu la Miercurea Ciuc în faţa unor copii
Luni după-amiază a avut loc în centrul municipiului Miercurea Ciuc “o acţiune cu caracter de informare” privind evenimentele istorice legate de revoluţia 1848 - 1849, petrecute în Transilvania. Organizatorul principal al acţiunii de informare este nimeni altul decât Csibi Barna, care a devenit cunoscut în media ca şi unul dintre liderii Gărzii Secuieşti. Potrivit textului, pozelor şi filmuleţului postat pe blogul său personal, Csibi a intenţionat, prin această acţiune, să facă cunoscute faptele “moţilor conduşi de Avram Iancu, Petru Dobra, Axente Sever şi alţii”, comise cu “o cruzime animalicească” împotriva maghiarilor. El a expus şi o listă, pe care au fost enumerate cu aproximaţie numărul şi numele victimelor genocidului antimaghiar precum şi localităţile unde acestea s-au petrecut dar şi copiile unor desene intitulate “Din atrocităţile valahilor”. În cadrul “spectacolului” oferit de Csibi Barna, Avram Iancu a fost judecat de “un tribunal”, fiind acuzat de crimă împotriva umanităţii şi genocid, iar în urma “sentinţei” de condamnare la moarte prin spânzurare, el a fost spânzurat, potrivit jurnalul.ro.
“Dumnezeu să fie milostiv cu sufletul lui. Aşa păţesc toţi care greşesc împotriva naţiunii maghiare şi al secuilor”, a precizat, la final, Csibi Barna.
Potrivit inspectorului şef al Inspectoratului de Jandarmi Judeţean (IJJ) Harghita, Dan Iamandi, acţiunea informativă organizată luni după-amiază a fost autorizată. “A fost autorizată pentru că în cerere era menţionat că vor fi manifestări comemorative şi explicarea evenimentelor istorice din 1848”, ne-a declarat Dan Iamandi. El a precizat că “spectacolul” organizat de Csibi Barna nu a stârnit interesul cetăţenilor, “care se uitau la el, fără să se oprească, fiind doar în trecere”. Inspectorul şef şi-a exprimat însă îngrijoarea pentru faptul că tocmai copii au fost cei care urmăreau “spânzurarea” cu mare atenţie, având în vedere că este vorba despre un spaţiu unde ei se pot juca liniştiţi, nefiind tulburaţi de circulaţie.
Inspectorul şef al IJJ Harghita a subliniat că, probabil, instituţia se va adresa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, cu privire la faptul că “spânzurarea s-a petrecut în prezenţa copiilor”. Dan Iamandi a mai afirmat că se vor lua măsuri împotriva lui Csibi Barna şi pe baza Legii nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, “având în vedere că a denaturat scopul menţionat în cererea înaintată Primăriei. A solicitat autorizaţie pentru comemorarea unui eveniment istoric şi a făcut spectaculul cu spânzurătoarea”, a spus Dan Iamandi.
“Deocamdată trebuie să vedem exact unde a fost greşeala pentru că trebuie să avem grijă să nu fim interpretaţi greşit”, a spus inspectorul şef Iamndi.
Csibi Barna este funcţionar public în cadrul Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Harghita şi totodată membru marcant al Asociaţiei de Cultură şi Tradiţii Garda Secuiască, neînregistrată juridic.