Sâmbătă și duminică, potrivit organizatorilor, 5000 de persoane au participat în Valea Zânelor din stațiunea Covasna, la evenimentul Sântilia-Nedeia Mocănească. Evenimentul a fost un prilej de recreere a obiceiurilor de nuntă la păstorii voineșteni, dar și o ocazie pentru localnici și turiști de a se bucura alături de diverși rapsozi populari, în frunte cu Maria Dragomiroiu și Sergiu Vitalian Vaida, însoțit de „Nănașii“.

O tradiție de sute de ani

Sâmbăta a fost dedicată unei șezători, iar în fața publicului au evoluat mai multe ansambluri, printre care și cunoscutul grup Voievozii munților din Vâlcele. Duminica a început cu recrerea nunții tradiționale din Voineștii Covasnei, cu binecuvântarea mirilor la biserică, cu alai de nuntă și obiceiuri precum  Cerutul miresei, Bărbieritul mirelui, Sârba, Hora miresei sau Conchioluitul miresei. Acest din urmă moment presupune aranjarea părului miresei de către nașă, în timp ce mirele și nașul încearcă să-i strice nașei munca. Majoritatea obiceiuirilor au fost recreate la Casa Nedeii din Valea Zânelor. Potrivit lui Dumitru Balea, secretarul Asociației „Justinian Teculescu“, tradiția Nedeii Mocăneşti ar putea avea peste 500 de ani. „Era sărbătoarea ciobanilor care coborau de la munte pentru câteva zile pentru a-și alege soțiile. (...) Pețitorul îi oferea fetei alese o păpușă de caș, iar ea, ca răspuns, îi oferea un fir de busuioc. Apoi intrau în horă, dansau împreună Sântilia, apoi mai chefuiau câteva zile, după care ciobanii urcau la munte și când se întorceau făceau nunțile“, a declarat Balea pentru Agerpres.  Sărbătoarea s-a desfășurat sub denumirea de „Sântilie“ până în anul 1974, după care a devenit „nedeia mocănească“, potrivit lui Dorel Lungu, unul dintre membrii de vază ai comunității locale, citat de Agerpres. Dacă la Sântilie mirele și mireasa sunt jucați de actori din comunitate, pe de altă parte tradițiile supraviețuiesc și la nunțile din Voinești, potrivit lui Balea.

La trântă

https://youtu.be/psMAPm2Mrho

Printre tradițiile înfățișate s-au numărat și unele cu caracter „sportiv“, precum trânta și ridicarea bolovanului. La trântă au participat de la copii mai mici până la voinici în toată puterea, aceștia din urmă încumetându-se și să ridice bolovanul de peste 100 de kilograme. „La noi nu era nuntă fără o trântă. E drept că uneori mai degenerau aceste lupte, dar obligatoriu era acest obicei. Aici orgoliile sunt depășite, e spectacol“, a declarat arbitrul competiției și directorul Școlii Gimnaziale Avram Iancu, Henorel Onărescu.

https://youtu.be/Yd3I8MOi2qY

Un „gest reparatoriu“ pentru mocanii voineșteni

Un alt eveniment organizat la Casa Nedeii a fost lansarea cărții Florentinei Teacă, „Mocanii voineșteni, străjeri ai românismului în Arcul Carpatic Transilvan“. „În mentalul colectiv românesc, cei mai cunoscuți oieri sunt cei din Mărginimea Sibiului, cei din Bran-Rucăr și din Săcele. Oierii din Covasna (...) nu au fost cu nimic mai prejos. Ghinionul lor, vitregiile istoriei au făcut să nu aibă cărți scrise despre ei. Această lucrare constituite un gest reparatoriu față de memoria oierilor voineșteni“, a declarat la lansarea cărții Dr. Ioan Lăcătușu, reprezentantul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș.

Meșteșugari și mesaje antidrog

Ca în vremurile de demult, Nedeia Mocănească a prilejuit un târg. Au fost prezenți producători de brânzeturi din Covasna, precum și un opincar venit tocmai din Râmnicu Vâlcea. Alte standuri au vândut pălării tradiționale, broderii și obiecte din lemn, pictate. Spațiul organizatorilor, Asociația Cultural-Crestină Justinian Teculescu, i-a adăpostit și pe reprezentanții Muzeului Național al Carpaților Răsăriteni, care au prezentat imagini cu cetăţi dacice incluse în proiectul ZBOR. La același stand s-au aflat și reprezentanții Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Covasna. Pentru a populariza mesajul împotriva drogurilor, fumatului și alcoolului, CPECA a oferit pliante și a organizat o tombolă gratuită unde se puteau câștiga bandane, tricouri și brăţări din lână. În altă parte a Văii Zânelor, vizitatorii și-au putut astâmpăra setea și gusta din produse tradiționale ciobănești, precum bulzul copt pe grătar.

Maria Dragomiroiu: „Aici există un românism extraordinar“

Pe la târg lumea s-a perindat, iar la mese a stat mai mult. Dar cei mai mulţi au rămas în zona din fața scenei. După ce programul a fost inaugurat prin discursul primarului Covasnei, Gyerő József, pe scenă a urcat binecunoscutul prezentator de televiziune Sergiu Vitalian Vaida care a prezentat, cu umor, interpreții. Printre aceștia s-au numărat copiii și tinerii ansamblului Junii Covăsneni, intepreta Bîrlă Alexandra, precum și Corul de copii „Sf. Ioan Valahul“, din Covasna, condus de părintele Cristian Pintrijel.

Spre finalul programului artistic a urcat pe scenă poate cea mai așteptată interpretă a zilei, Maria Dragomiroiu. Acompaniată, printre alții, și de către cunoscutul acordeonist Paul Stângă. Îndrăgita Doamnă a cântecului popular a interpretat melodii din toate zonele folclorice ale țării. Auzind versurile cântecului „Hai români la horă mare“ publicul din Valea Zânelor nu s-a lăsat invitat a doua oară și a încins o horă ca-n povești.

„Maria Dragomiroiu a stăpânit scena, a fost fantastică, cântă cu atâta naturalețe! Chiar dacă nu e din zona noastră (...) simte chiar ardelenește. Iar la fotografii nu a refuzat pe nimeni. E o mare artistă și un mare om, în același timp“, ne-a zis covăsneanca Felicia Muntean. Într-adevăr, artista nu a ezitat să facă fotografii cu toată lumea care i-a cerut acest lucru și, mai mult, s-a declarat încântată de publicul covăsnean. „Aici, în Covasna, există un românism extraordinar și trebuie să facem ceva să se mențină. Aici oamenii simt românește și au nevoie de sprijin din partea celor care sunt în măsură să-i sprijine. Eu, pe unde mă voi duce, am să vorbesc ce români minunați sunt în Covasna”, ne-a spus Maria Dragomiroiu.

Ultimul moment artistic a fost cel oferit de Sergiu Vitalian Vaida și Nănașii. Pe internet, sub unele dintre clipurile sale, părerile sunt împărțite între „tare“ și „grotesc“, nu toată lumea apreciind versurile cu aluzii deochiate ale cântecelor lui. M-am dus cu așteptări amestecate la concert, dar la fața locului am fost prins de energia și voia bună transmisă de Vaida, prin melodii că „Rapangalița“ sau „Katy unguroaica“. Faptul că la un moment dat interpretul și cei doi „nănaşi” au coborât de pe scenă și s-au urcat pe trei scaune, în mijlocul mulțimii, nu a făcut decât să le întărească legătură cu oamenii. „Vaida a fost extraordinar, a întreținut atmosfera“, mi-a declarat antrenorul de arte marțiale Petre Oltean de la CSM Sfântu Gheorghe, aflat la manifestație.

O manifestare pe placul publicului

Sântilia – Nedeia mocănească a voineștenilor a fost organizată de Asociația Cultural Creștină Justinian Teculescu şi Asociaţia Judeţeană a Crescătorilor de Ovine Covasna, fiind un „Proiect Cultural prioritar realizat cu sprijinul financiar al oraşului Covasna“ și agenți economici din zonă. Partenerii evenimentului au fost Casa Orășenească de Cultură Covasna, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Școala Gimnazială Avram Iancu, Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Covasna, Crucea Roşie Filiala Judeţului Covasna, S.C. Turism Covasna, C.A.R. Solidaritatea Buhuşi, Hotel Mercur, Hotel Clermont, Hotel Montana şi Hotel Bradul.

Organizatorii și-au atins scopul, participanții declarându-se mulțumiți de eveniment. „La doi-trei ani vin tot mereu aici. Anul acesta mi s-a părut mai bine organizat“, a declarat un spectator din județul Brașov. „E prima oară când vin la această sărbătoare. Îmi place foarte mult, pentru că și-a păstrat spiritul tradițional și nu are ingerințe din afară“, a declarat Mihai Tîrnoveanu, coordonatorul acțiunii Români pentru Români. „Suntem o mână de români aici, încercăm să facem cât putem“, mi-a declarat, cu modestie, o reprezentantă a Asociației Cultural Creștine Justinian Teculescu Covasna, Olărescu Nicoleta.