ACTUALITATE 18 iunie 2012

Mâncăm nesănătos

de Monica Vrânceanu | 58 vizualizări
Dintr-un mic sondaj prin magazinele din Sfântu Gheorghe am aflat că localnicii mănâncă multă carne, mezeluri şi conserve de tot felul, însă puţine legume și fructe. În ultima perioadă au apărut tot mai multe păreri care susțin că românii nu au învățat încă traiul modern și continuă să mănânce prost...

Dintr-un mic sondaj prin magazinele din Sfântu Gheorghe am aflat că localnicii mănâncă multă carne, mezeluri şi conserve de tot felul, însă puţine legume și fructe.

În ultima perioadă au apărut tot mai multe păreri care susțin că românii nu au învățat încă traiul modern și continuă să mănânce prost: dacă înainte de 1989 se mânca prost pentru că accesul la “mâncarea bună” era limitat, în ultimii 20 de ani se mănâncă tot prost – e adevărat, pe o altă dimensiune, dar tot cu efecte nocive pentru sănătate. Că au bani sau nu, românii continuă să mănânce “aiurea” pentru că nu au o cultură a mâncării sănătoase, preferând mâncărurile grele, abundente în grăsimi atunci când ”își permit” sau alegând mezeluri, pateuri și conserve atunci când au bugetul limitat. Desigur, există o tendință către întoarcerea la legume și fructe ”de grădină”, însă puțini sunt cei care se pot lăuda că mănâncă bio; în plus, se pare că nu avem nici disciplina meselor: cei mai mulți români sar peste micul dejun, mănâncă pe apucate la prânz și ajung să mănânce mult și pe săturate seara sau târziu în noapte.

Nici în Sfântu-Gheorghe situația nu e cu mult diferită, iar o raită prin magazinele alimentare ne arată că mâncărurile sănătoase sunt considerate a fi scumpe și peste puterile financiare ale multora dintre noi.

Paleta hranei zilnice nu e una foarte variată

Rafturile alimentarelor sau ale magazinelor de cartier oferă produse dintre cele mai variate, iar cele din supermarketuri pot satisface aproape toate gusturile. Cu toate acestea, vânzătorii au observat o tendință clară către mezeluri, semipreparate din carne, pateuri, dulciuri vândute ”la vărsat” și produse de panificație.

”Noi avem clienți dintre cei mai variați, magazinul fiind aproape de centrul orașului. Se vând, desigur, băuturile răcoritoare, dulciurile și pâinea, dar cele mai căutate sunt ouăle, lactatele și produsele din carne: mezelurile în special. Oamenii nu mai cumpără mult, ca pe vremuri, de obicei se cumpără la gramaj, câte 100 sau 200 de grame, dar se cumpără variat, ca să spun așa: kaiser, salam uscat, parizer, cremvurști”, ne-a spus Ildikó, vânzătoare la un magazin alimentar din centrul orașului.

Într-un alt magazin alimentar, dar mult mai mare, mărfurile au o altă logică a aranjării: la intrare, primele rafturi sunt cele frigorifice, prin care se vede carnea proaspătă de porc, pui, curcan; imediat după vin mezelurile și nenumărate sortimente de slănină, în vreme ce abia apoi vin rafturile cu lactate și ouă.

Carne cât cuprinde...

”Adevărul este că aici vindem cel mai mult din tot magazinul – la carne. Avem carne proaspătă tot timpul, iar oamenii cumpără. Din ce am observat, cei care au copii cumpără mai mult carne de pui, dar restul cumpără foarte multă carne de porc. Nu aș ști să dau o cifră cu câte kilograme de carne vindem într-o săptămână, dar vă asigur că sunt sute”, spune Magdalena, o vânzătoare cu experiență.

Potrivit acesteia, oamenii vin la cumpărături mari mai ales după-amiaza și în weekend și nici măcar valurile de căldură de acum nu i-au determinat să cumpere mai puțină carne.

Se caută carnea de porc sub toate formele: carne de grătar, de lucru pentru mâncăruri sau oasele cu carne pentru ciorbe. Și carnea de pui – pulpele și pieptul sunt la mare căutare, în vreme ce carnea de vită, mai scumpă și mai pretențioasă, e cumpărată în cantități mult mai mici.

Lactatele sunt și ele la căutare, mai ales de când a apărut posibilitatea de a cumpăra smântână ”vărsată”: oamenilor li se pare mai ieftin și mai sigur așa, considerând că e mai proaspătă. În ce privește laptele, aici povestea e ușor schimbată: dacă pe rafturi există cel puțin cinci-șase sortimente de lapte, prețul ridicat al litrului și ultimele noutăți legate de calitatea îndoielnică a laptelui la cutie îi determină pe cei mai mulți să apeleze la automatele de lapte. Acestea sunt amplasate strategic lângă magazinele alimentare și oferă lapte de casă la jumătatea prețului din magazin; mai mult de atât, automatele au afișate datele de contact ale producătorilor și informații legate de proveniența laptelui, așa că sunt mult mai credibile decât informațiile de pe o cutie tipărită la vreo tipografie îndepărtată din țară.

Ce mâncăm zilnic?

Reka este proprietara unui magazin de cartier, deschis în urmă cu mai bine de cinci ani; spune că i s-a părut o afacere sigură, prin care își poate asigura un trai decent, chiar dacă nu o viață de lux. De-a lungul anilor, s-a deprins cu cererea clienților, așa că știe foarte bine ce fel de marfă să aducă.

”La mine în magazin se vinde mâncarea ieftină. Nu aduc cărnuri, de exemplu, pentru că oamenii cumpără carnea din magazine mai mari, eventual specializate pe așa ceva. Dar aduc mezeluri, mai ales de la un producător local. Se vând bine mezelurile, pâinea, ouăle, lactatele, uleiul, dulciurile ieftine. Oamenii nu cumpără mult, s-au dus vremurile frigiderelor pline – se cumpără câte puțin din fiecare, dar principiul pe care se merge nu este cel al calității ci al prețului cât mai mic. Prin urmare, nu am să pun niciodată în vânzare celebrul Salam de Sibiu, pentru că e foarte scump”, spune Reka, subliniind că cei mai mulți dintre cei care-i calcă pragul magazinului sunt oameni care preferă mâncarea gătită. În plus, se pare că nici produsele sofisticate nu prea au succes, oamenii preferând produse tradiționale.

Din spusele vânzătorilor din magazine mai reiese că pâinea se consumă în cantități destul de ridicate, în vreme ce legumele sau fructele nu reprezintă priorități alimentare.

Preţul face diferenţa

În ceea ce-i privește pe oameni, aceștia recunosc faptul că prețul este cel care primează.

”Cei mai mulți bani se duc pe mâncare, pentru că este foarte scumpă. E adevărat că la noi în familie se consumă foarte multă carne, dar până la urmă e și normal, căci dintr-un pui pot face ciorbă, o tocană și poate chiar o fripturică. Cumpărăturile zilnice se rezumă la mezeluri pentru masa de dimineață, carne și ceva legume pentru prânz, poate lactate, unt, cartofi pentru cină. O fi sănătos sau nu, asta chiar nu știu, poate că ar trebui să mâncăm o dată pe săptămână măcar și pește, dar la 30 de lei kilogramul de pește proaspăt mi se pare foarte scump”, spune o doamnă venită să cumpere ”câte ceva pentru cină”; în coș are o pâine de casă, câteva ouă, 200 de grame de mușchiuleț afumat, cinci mici și câteva roșii.

Cumpărăturile la supermarket sunt și ele agreate de către oameni, însă aceștia spun că pentru asta e nevoie să ai bani, să cumperi pentru mai multă vreme, căci doar nu te duci pentru o pâine și un kilogram de zahăr.

”Mergem la supermarket cam o dată la două-trei săptămâni și nu neapărat pentru mâncare ci pentru alte produse. Mâncarea o luăm din magazinele mai mici, iar pentru fructe și legume alegem piața. Pentru că suntem oameni foarte activi, chiar nu e timp să gătim zilnic, poate de aceea preferăm mezelurile și semipreparatele care, într-adevăr, nu sunt deloc sănătoase”, ne-a mai spus Laura.

Chiar dacă gusturile pentru mâncarea oarecum nesănătoasă par să domine, oamenii se arată totuși conștienți de faptul că venirea verii, cu legume și fructe proaspete, oferă o șansă la o alimentație sănătoasă.

”E adevărat că mănânc destul de aiurea – multe sandwichuri, mai puțin mâncare gătită și beau multe sucuri acidulate. Dar acum, că au apărut cireșele, căpșunele, piersicile, încerc să limitez mesele astea cu mezeluri și să le înlocuiesc cu fructe”, ne-a spus Ioana, o tânără de 19 ani.

Mâncare sigură și valabilă

Dincolo de obiceiurile noastre alimentare, chiar dacă am luat-o pe trendul de la nivel național, se pare că în Sfântu-Gheorghe suntem în siguranță în ceea ce privește calitatea produselor, cel puțin din punct de vedere al valabilității lor. De asta par convinși cumpărătorii, care spun că au încredere în magazinele locale, iar încrederea este una întemeiată, dacă ne uităm la ce spun şi cei de la Oficiul pentru Protecția Consumatorilor sau de la Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA).

Cei de la OPC susțin că reclamațiile venite pe mâncăruri expirate sunt apoape inexistente, iar controalele tematice au scos la iveală reguli legate mai mult de etichetarea produselor și nicidecum de termenul de valabilitate a acestora; despre faptul că multe preparate nu sunt sănătoase, însă, nu se poate comenta: atâta vreme cât au inscripționate ingredientele în mod corect, e alegerea cumpărătorului dacă le consumă sau nu.

Directorul DSVSA, Siko Barabasi Sandor, a declarat că județul nostru nu stă deloc mai prost decât altele atunci când vine vorba despre siguranța alimentelor.

“Se mai găsesc, în controalele făcute de noi, produse expirate sau ținute necorespunzător, dar niciodată în cantități mari. De obicei, comercianții le retrag de la vânzare dar nu au spații speciale pentru depozitare, iar cei de la incinerare nu vin pentru o plasă de salam expirat, de exemplu”, a explicat Siko.

Acesta a ținut să atragă atenția asupra faptului că în vreme ce magazinele de la orașe sunt în regulă, cele sătești stau mai prost la depozitarea cărnurilor și ouălor: cărnurile trebuie depozitate separat între ele, peștele, ouăle și laptele la fel, pentru a se evita transmiterea unor bacterii. În ceea ce privește consumul mare de cărnuri și mezeluri, Siko Barabasi consideră că aceasta este o caracteristică a vremurilor noastre și nicidecum a zonei în care trăim.

Una peste alta, oamenii cred, la rândul lor, că suntem prea săraci pentru a ne permite mese sofisticate și spun că, chiar dacă și-ar dori să mânănce mai sănătos, acest lucru costă mai mult decât binecunoscuta slănină și eterna ciorbă de pui.

 

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.