Cum s-a manifestat, în cifrele oficiale, violența domestică la covăsneni în starea de urgență 

Statisticile la nivel național arată că pe timpul stării de urgență, decretată de fondul pandemiei de coronavirus, care a impus și o serie de măsuri printre care și izolarea la domiciliu, numărul reclamațiilor pe fondul violenței domestice s-a dublat. În județul Covasna, infracțiunile cercetate de polițiști chiar au scăzut în martie – aprilie 2020, față de aceeași perioadă a anului trecut. Dar asta nu înseamnă și că într-adevăr cazurile de violență sunt mai puține. 

Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Covasna arată, printr-un răspuns oferit la solicitarea ziarului Observatorul de Covasna că în lunile martie și aprilie 2020, cât a fost în vigoare starea de urgență pe teritoriul României, infracțiunile de violență în familie înregistrate au scăzut față de aceeași perioadă a anului trecut. 

Dacă în martie 2020 au fost constatate 24 de infracțiuni de violență în familie, în aprilie 2020 numărul a fost de 22. Comparativ cu lunile martie și aprilie 2019, când sunt 29 de infracțiuni înregistrate în martie, respectiv 27 în aprilie, diferența este de 10 cazuri. 

Totodată, în perioada amintită din 2020 s-au emis 10 ordine de protecție, iar în martie- aprilie 2019 – 11. 

Poliția remarcă și că în acest bilanț nu sunt înscrise și cazuri grave de violență în familie (omor, omor calificat, loviri sau vătămările cauzatoare de moarte), pentru că acestea sunt soluționate de procurori. 

Mai puține apeluri la 112

Și în ceea ce privește numărul apelurilor făcute prin 112 de victime ale violenței domestice, datele din județul Covasna arată scăderi în timpul stării de urgență, chiar dacă per total, la nivel național, s-a remarcat o creștere minoră. 

„Potrivit statisticilor Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, în perioada 16.03 - 31.04.2020, la nivel național, au fost recepționate 3.694 de apeluri la 112, privind violența domestică. Comparativ cu anul precedent aceste tipuri de apeluri au înregistrat o creștere 0.03% (3.690 de apeluri).

Totodată, în perioada menționată, la nivelul județului Covasna au fost înregistrate 20 de apeluri privind violența domestică. În perioada similară a anului trecut au fost recepționate un număr de 22 de apeluri pe această tipologie”, ne arată un răspuns al Sistemului Telecomunicații Speciale (STS), transmis la solicitarea Observatorul de Covasna. 

Aceeași sursă ne-a explicat și că „operatorii STS din cadrul Serviciului de urgență 112, administrat de instituția noastră, tratează fiecare apel conform procedurilor aplicate apelurilor de urgență: «analizează și transmit operativ apelurile de urgență către dispeceratele de urgență, precum și către autoritățile competente, în funcție de natura evenimentelor și de consecințele acestora, pe baza unui index al incidentelor stabilit de toate structurile specializate în soluționarea urgențelor, fără a avea competența de a lua măsuri în cazul unor apeluri false»”.

Același răspuns, că starea de urgență a adus mai puține raportări ale cazurilor, l-am primit și de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Covasna. 

„Cu privire la cazurile de violență domestică pot să vă spun, ca de altfel cu privire la toate celelalte cazuri, că în perioada stării de urgență chiar am avut mai puține sesizări”, a declarat directorul general adjunct DGASPC Covasna, Szász Katalin Melinda.

Diminuarea, cauzată de dificultatea cu care victimele au putut să apeleze autoritățile 

Fenomenul este, bineînțeles, mult mai complex decât o arată numerele și asta pentru că dincolo de ele stau oameni, stă suferință greu de închipuit și poate chiar întrebări precum „care e mai importantă: sănătatea sau siguranța?”. 

„Statistica prezentată de dumneavoastră pare a fi îmbucurătoare, dar totuși, dacă vorbim de o reală diminuare, cred că este cauzată de dificultatea cu care victimele au putut să apeleze autoritățile, în condițiile în care s-au aflat în permanență în casă cu agresorul și nu au putut părăsi locuința decât în anumite situații limitativ prevăzute de lege.  

Pentru multe femei, „acasă” nu este, din păcate, un loc sigur. O femeie aflată în relație abuzivă se întreabă, în contextul crizei pandemice, care e mai importantă: sănătatea sau siguranța? 

Acestea sunt blocate în casă cu agresorii lor, iar presiunea este mare, e o dramă pentru ele. Unele nu au acces la telefon, nu au cum să raporteze sau nu au curajul să o facă. Plecarea este o decizie grea, mai cu seamă în contextul actual. O femeie pleacă dintr-o relație abuzivă, în care există violență în familie, de câteva ori, până reușește să o facă definitiv”, spune psihologul clinician, care realizează expertize psihologice judiciare în spețe penale și civile, Consuela Banciu. 

Creștere cu 10% a cazurilor de violență domestică în 2019, în județul Covasna 

O altă statistică, prezentată ziarului Observatorul de Covasna de către IPJ în martie a.c., arată că anul trecut au fost cu 10% mai multe cazuri de violență în familie decât cele înregistrate în 2018. 

„În anul 2019, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Covasna au fost sesizate 348 de cazuri de violență în familie. În anul 2018, la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Covasna au fost sesizate  311 de cazuri de violență în familie. Se poate observa o creștere cu aproximativ 10% a cazurilor de violență în familie sesizate”, se arată în răspunsul polițiștilor, care mai arăta și că „în luna ianuarie 2020 au fost sesizate  17 cazuri de violență în familie”, respectiv că  „în anul 2019, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Covasna au emis 63 de ordine de protecție provizorii”, în vreme ce doar în ianuarie 2020 numărul acestor ordine s-a ridicat la 20. 

„Din totalul cazurilor de violență în familie instrumentate la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Covasna, în 6 cazuri persoana vătămată a fost bărbat. Pentru clarificare, menționăm faptul că în ceea ce privește cazurile de referință agresiunile s-au manifestat între persoane de același sex (părinte-copil/copil-părinte sau frate/frate), neexistând agresor de sex feminin”, mai arată IPJ Covasna. 

Violența s-ar putea intensifica 

Acum, la încheierea stării de urgență, dar tot în pandemie, DGASPC Covasna se așteaptă la o creștere a numărului de cazuri de violență domestică sesizată, iar autoritățile covăsnene nu sunt singurele care consideră asta. 

Andreea Bragă, membră a Centrului FILIA, care sprijină femeile în lupta cu abuzurile și inegalitățile între sexe, a cercetat impactul crizei economice din 2008 asupra fenomenului violenței domestice, potrivit publicației DOR (Decât o Revistă), care punctează că pierderea locului de muncă și, implicit, dificultățile economice cu care se vor confrunta mulți români vor fi factori favorizanți pentru violență domestică.

„Vor fi agresori care-și vor intensifica violența pentru că simt nevoia să-și reafirme masculinitatea, masculinitate ce a fost afectată de pierderea locului de muncă sau a statutului social. Asta în timp ce 61% dintre români consideră că este datoria bărbatului să aducă bani în casă, potrivit Barometrului de gen din 2018”, transmite aceasta pentru sursa citată. 

Soluții pentru victimele violenței domestice 

Vestea bună este că în ultimul timp există soluții tot mai multe și mai ușor de accesat pentru victimele abuzurilor în familie.  

DGASPC Covasna a lansat în martie un proiect finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU), numit „VENUS - Împreună pentru o viață în siguranță!”, adresat victimelor violenței domestice. 

„Este în derulare, la început de drum. Am făcut mediatizare. Precis că se va vedea efectul. Am transmis primăriilor, poliției, ei sunt primii care iau contact cu cazurile de violență domestică”, ne-a explicat directorul general adjunct DGASPC Covasna, Szász Katalin Melinda.

Mai exact, într-o postare publicată și pe pagina de Facebook a DGASPC Covasna, victimele sunt îndemnate să sune, să meargă la sediul instituției sau să trimită e-mail pentru a se interesa cum pot beneficia gratuit de mai multe servicii, printre care: găzduire pe o perioadă de până la un an în cadrul unei locuințe protejate, consiliere psihologică, respectiv, programe specifice de asistență psihologică și de dezvoltare personală în scopul de a depăși situația de criză, consiliere pentru orientare vocațională, formare profesională și inserție socială și profesională, prin dezvoltarea de competențe în vederea creșterii oportunităților de ocupare a forței de muncă.

„Vă puteți interesa la sediul instituției sau la numerele de telefon: 0722327158; 0267-314660, int. 136/137”, arată postarea. 

Totodată, rămân valabile și soluțiile clasice: sesizare scrisă la sediul unităţii de poliţie de pe raza de domiciliu a victimei, apelare telefonică a ofiţerului de serviciu al secţiei/unităţii de poliţie, apel prin intermediul Serviciului Unic de Apel de Urgenţă 112(acest apel poate fi făcut de oricine are cunoştinţă de astfel de evenimente negative – vecini, rude, copilul victimei, etc.), sesizare verbală direct către agentul de poliţie din dispozitivul de siguranţă publică şi patrulare. 

„Vă dați seama, dacă majoritatea oamenilor s-a confruntat cu stări de anxietate, neliniște, teamă, pe perioada pandemiei, pentru victimele violenței domestice e o adevărată dramă. Anxietatea, în cazul lor, nu se bazează pe gânduri și frici iraționale, ci pe niște temeri reale, pe care le au zi de zi acasă.

Eu mi-aș dori să aibă puterea să sune la 112 sau să apeleze linia de urgență pentru victime.

O altă variantă ar fi să aibă un plan, să păstreze cartea de identitate într-un loc anume, să aibă cheie de rezervă la îndemână, să găsească un loc la o rudă, la prieteni, unde să poată pleca în cazul în care se află în pericol. 

Pot lua legătura telefonic cu prietenii, rudele, cu asistenții sociali, care pot pregăti prin telefon victimele pentru a pleca de acasă”, spune și psihologul clinician Consuela Banciu. 

De altfel, nici cei din jurul victimelor violenței domestice nu ar trebui să rămână nepăsători la aceste drame, spune psihologul. 

„Există câteva soluții prin care putem veni în ajutorul victimelor violenței în familie, de exemplu: dacă avem cunoștințe, prieteni despre care știm că sunt într-o relație abuzivă, să ținem legătura constant, să fim activi, firește, având grijă să nu le punem în pericol. Îi întrebăm când îi putem apela, îi putem îndruma către specialiști - psihologi, asistenți sociali. Dacă avem nevoie de sfaturi, chiar noi putem suna la linia națională de urgență: 0800 500 333, disponibilă 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Dacă auzim violență, la vecini, oriunde sau lângă blocul/casă noastră, să apelăm 112. Există acum și aplicația mobilă Bright Sky RO, care oferă educație, asistență și informații utile persoanelor aflate în relații abuzive, lansată de Fundația Vodafone, în parteneriat cu Poliția Română, Asociația Necuvinte și Asociația Code for Romania. 

Putem veni în sprijinul victimelor implicându-ne activ, trebuie doar să învățăm să ajutăm și să o facem mai des”, spune Consuela Banciu. 

În alte țări se vorbește de testarea prioritară pentru COVID-19 a victimelor violenței domestice

Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) arată că, la nivel național, numărul apelurilor  care reclamă cazuri de violență domestică s-a dublat în timpul stării de urgență, potrivit  Știrilor Pro TV.

„În perioada 16 martie - 10 aprilie (de la data instituirii stării de urgență până în prezent), la linia telefonică destinată victimelor violenței domestice 0800 500 333, au fost primite un număr de 251 apeluri. Dacă ne raportăm la aceeași perioadă a anului trecut, se constată o creștere semnificativă a persoanelor care au apelat linia telefonică 0 800 500 333, în perioada 16 martie - 10 aprilie 2019 fiind înregistrate 111 apeluri”, se arată într-o informare ANES, citată de ProTv.

În vreme ce și peste granițe se vorbește despre creșterea cazurilor de violență domestică, acolo autoritățile caută și soluții. Presa din Marea Britanie, Franța sau Spania a relatat despre implementarea unor sisteme pe bază de cuvinte cheie, pe care victimele să le rostească atunci când merg la farmacii sau magazine, iar mai departe, farmaciștii și vânzătorii să contacteze autoritățile.

Ba mai mult, încă de lunile trecute, americanii propuneau ca victimele violenței domestice să beneficieze de testare pentru coronavirus în regim prioritar, pentru că acestea au „sistemul imunitar compromis din cauza stresului zilnic”, potrivit spuselor cercetătoarei Jacquelyn Campbell de la „Johns Hopkins School of Nursing”, intervievată recent de jurnalista americană Rachel Louise Snyder și citată de DOR. 

La nivelul județului Covasna, dar și al României în general, prea puțin se discută în spațiul public despre acest subiect, atât de important și atât de sensibil. Iar dacă se discută puțin, atunci nici soluțiile nu prea au de unde să apară. 

„Suntem foarte departe de a fi rezolvat acest fenomen al violenței domestice în România, cazurile se soluționează greu, iar femeile raportează rar abuzul. În societatea noastră încă se crede că „bătaia e ruptă din Rai” și se consideră normal ca bărbatul să-și altoiască nevasta. La nivel de societate, uneori violența domestică e și motiv de glumă. Ar trebui să ne pese mai mult de semenii noștri, să nu mai fim nepăsători dacă observăm în jurul nostru un abuz (și aici mă refer la orice formă de abuz sau violență, față de oricine). Să renunțăm la judecata de tip «dacă nu mi se întâmplă mie sau în casa mea, nu-i treaba mea»”, încheie psihologul Consuela Banciu. 

Sursa foto: Pexels.com și Unsplash.com