Ciprian Teodoraşcu este dirijorul concertului de valsuri şi polci „Invitaţie la vals” susţinut de Orchestra Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti în 18 mai, ora 19 la Sfântu Gheorghe

Concertul face parte dintr-o serie mai largă de evenimente susţinute de Opereta din Bucureşti în 18 şi 19 mai la Sfântu Gheorghe, în cadrul Zilele Asociaţiei ECOU. „Invitaţie la vals” este un concert instrumental care include cele mai cunoscute valsuri şi polci din repertoriul internaţional, în interpretarea Orchestrei Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”. Concertul este o invitaţie de a pătrunde în lumea fermecătoare a valsului şi polcilor, în compania unora dintre cei mai cunoscuţi compozitori ai genului: Johann Strauss-fiul, Johann Strauss-tatăl, Josef Strauss, Iosif Ivanovici, Jacques Offenbach şi Johannes Brahms.

În prefaţa evenimentelor, vă prezentăm un scurt interviu cu dirijorul Ciprian Teodoraşcu – dirijor al spectacolelor „Silvia”, „Contesa Maritza”, „Rebecca” şi a concertului „Invitaţie la vals”.

– Vă aflaţi în premieră la Sfântu Gheorghe cu Teatrul Naţional de Operetă. Ce ne puteţi spune despre spectacolele pe care le veţi dirija în aceste zile la Teatrul „Andrei Mureşanu”?

– Pentru noi este o onoare şi o provocare în egală măsură pentru că ne aflăm în faţa unui public avizat. Voi fi la pupitru dirijoral în două dintre cele trei spectacole de la Sfântu Gheorghe, respectiv „Invitaţie la vals” – un concert cu pagini orchestrale celebre din creaţia lui Johann Strauss – tatăl şi fiul, Brahms, Offenbach şi „Contesa Maritza” – cea mai iubită operetă a lui Kálmán.

– Care este ideea din spatele acestui concert de valsuri şi polci? De ce valsuri şi de ce Johann Strauss?

– Este un format original al unui concert de succes care are loc de obicei la începutul anului în toate marile capitale ale lumii civilizate şi, din acest punct de vedere, publicul din Sfântu Gheorghe este privilegiat că are ocazia să retrăiască, într-o primăvară superbă, spiritul vienez prin intermediul acestui spectacol live. Producţia, bazată pe ideea unei cutii muzicale, include inspirate proiecţii de lumini, costume special gândite pentru acest concept de gală şi bineînţeles repertoriul alcătuit din pagini celebre ale creaţiei vieneze şi universale.

– „Contesa Maritza” este al doilea spectacol pe care îl dirijaţi la Sfântu Gheorghe. Este el o „bijuterie muzicală” aşa cum se spune? 

– Sigur că da, este o bijuterie muzicală, este cea mai iubită operetă a lui Kálmán, o partitură clasică prin excelenţă, un spectacol extrem de inspirat al regizorului Răzvan Ioan Dincă, la care se adaugă o echipă de interpreţi tineri, dintre cei mai valoroşi ai Teatrului, şi aici îi menţionez pe Doina Scripcaru, Alfredo Pascu, Amelia Antoniu, Cătălin Petrescu etc. Nu trebuie uitată contribuţia esenţială a Doinei Levintza, în realizarea costumelor de o frumuseţe aparte, care completează tabloul fermecătoarei producţii pe care o veţi urmări.

Veţi avea ocazia să retrăiţi frumoasa şi palpitanta poveste de dragoste dintre Contesa Maritza şi Tassilo, desfăşurată în paralel cu spumoasa idilă dintre Jupan şi Liza, presărată cu nelipsitele gaguri şi situaţii comice ale celorlalte personaje.

– Ce înseamnă pentru dumneavoastră spiritul de echipă în lucrul la un spectacol? Cât de importantă e comunicarea cu orchestra, soliştii, corul sau baletul?

– Spiritul de echipă este esenţial în realizarea unui spectacol, în sensul că o bună comunicare între toate compartimentele care concură la realizarea unei producţii determină şi succesul mult dorit.

Lucrul efectiv cu soliştii, orchestra, corul şi baletul debutează cu mult timp înainte de spectacol şi, de aceea, este foarte important ca fiecare compartiment să fie bine pregătit la momentul în care încep repetiţiile generale. Factorul coagulant este dirijorul, adică cel în sarcina căruia cade coordonarea şi sincronizarea celor patru ansambluri, totul fiind dublat de suportul tehnic absolut necesar în cadrul fiecărui spectacol.

– De ce ar trebui să vină publicul din Sfântu Gheorghe la spectacolele Teatrului Naţional de Operetă?

– Pentru că au ocazia să vadă două dintre cele mai importante producţii ale Teatrului Naţional de Operetă „Ion Dacian”, două pagini muzicale de o frumuseţe aparte, interpretate de o echipă artistică tânără şi entuziastă. Îi aşteptăm pe cei dornici să retrăiască nostalgia vremurilor de odinioară, dar şi pe cei care doresc să descopere în operetă o stare de spirit aparte, în care muzica şi dansul se îngemănează perfect cu aroma unei cupe cu şampanie.