Spitalul de Cardiologie din orașul Covasna, care are cea mai mare mofetă din Europa se bucură de o popularitate tot mai mare în țară, dar și în străinătate. Deja în prima jumătate a anului aproape 9.000 de persoane au fost aici la tratament, iar noutățile implementate recent de conducerea instituției, dar și de autoritățile locale, arată că lucrurile tind să meargă din ce în ce mai bine.

Aproape 17.000 de persoane din toată țara, dar și din străinătate, vin anual la tratament la Spitalul de Recuperare Cardiovasculară „Dr. Benedek Géza” din stațiunea balneoclimaterică de interes național, Covasna. De la începutul anului și până acum, deja 8.684 de pacienți, respectiv circa 700 de persoane pe serie, au beneficiat de ajutorul medicilor din cadrul acestui spital, deținătorul celei mai mari mofete din Europa.

Odată ce au încercat tratamentul, oamenii revin anual pentru această experiență curativă, astfel că nu doar orașul beneficiază datorită faimei aduse de acest spital, ci întreg județul.

„Modelul de tratament Covasna este unic în țară. Noi avem o tradiție în acest sens, iar pe lângă tratamentul de fizioterapie de care pot beneficia și în centrele de reabilitare din spitalele din țară, pacienții au parte aici și de tratament cu mofetă și cu băile cu apă minerală. Fiecare persoană are parte de 10 astfel de băi și în fiecare zi intră și la mofetă, cea mai mare din Europa”, ne spune managerul spitalului, Monica Sporea.

Așa că nu mai este o noutate faptul că numărul pacienților care beneficiază de tratament la acest spital este anual cel maxim admis, dar faptul că indicele de complexitate a cazurilor a crescut pentru această unitate sanitară, fapt care aduce și finanțări mai bune, se înscrie în rândul știrilor pozitive.

Din iunie, oficial un nou management

Tot în seria noutăților se încadrează și vestea că începând cu luna iunie, Spitalul are din nou în mod oficial un manager, numit în funcție după susținerea și promovarea examenului specific postului. Monica Sporea a revenit în această poziție după o perioadă de absență și spune că este pregătită să continue proiectele începute în trecut cât și de predecesorul său.

„Mă bucur că echipa funcționează, că suntem tineri și plini de entuziasm, dar mai ales că pacienții sunt mulțumiți și că primim feedback bun mai ales în ceea ce privește masa, pe care am încercat să o diversificăm, prin introducerea de noi regimuri alimentare, țintite spre fiecare boală în parte. Oamenii sunt mulțumiți de cazare și de atitudinea personalului. În fiecare zi le spun colegilor mei că a zâmbi nu costă nimic și că fiecare pacient trebuie tratat ca un membru al familiei. Sperăm să fie din ce în ce mai bine”, ne-a declarat acesta.

Printre obiectivele Monicăi Sporea se numără și reînceperea lucrărilor de reabilitare neîncheiate, finalizarea bazinului de înot sau dotarea spitalului cu aparatură performantă. „Cea pe care am achiziționat-o acum circa opt ani deja începe să fie depășită și dă semne de uzură. Sunt foarte fericită că aceste aparate funcționează non-stop și că medicii tineri vor să lucreze, conform experienței celorlalți mai în vârstă, dar avem nevoie să evoluăm”, ne-a spus managerul.

De asemenea, Spitalul de Cardiologie se pregătește și să scotă o serie de studii, lucrări științifice, pe baza experiențelor din cadrul tratamentelor efectuate aici.

„Vrem să ieșim un pic și spre zona de publicitate, din punct de vedere științific. Toate tratamentele care se fac la Covasna au bază științifică, nu sunt doar vorbe. Pacienții sunt o dovadă vie prin faptul că revin anual și pentru că avem o cerere atât de mare. Cred că acest lucru este principal, însă în medicină avem nevoie și de dovezi. Iar prin aceste studii vrem să ne facem și mai cunoscuți”, a explicat managerul spitalului.

Programare electronică a pacienților

Datorită numărului mare de solicitări și pentru că s-a dorit implementarea unui model echitabil pentru toți pacienții din toate zonele țării, la nivelul spitalului s-a înființat recent o platformă de programări online, care poate fi accesată de medici de la toate spitalele județene din țară, respectiv de medicii curanți din cadrul Spitalului de Cardiologie.

„Ne bucurăm că reușim să continuăm ce a început fostul manager, Ștefan Joos, și anume programarea electronică a pacienților. Încercăm ca această programare să fie cât mai informatizată ca să evităm factorul subiectiv. Deja avem o listă de așteptare. În urma hotărârii Consiliului Medical s-a stabilit o listă cu medicii care pot să trimită pacienții spre internare către noi. Noi avem protocol de colaborare cu toate spitalele județene din țară. Managerul spitalului numește un doctor care are posibilitatea aceasta de a programa pacienții la noi. Aceștia au într-un program online o parolă și un cont, iar pacienții sunt programați acolo cu nume, prenume și CNP. Dacă spitalele colaboratoare lucrează cu același program informatic, atunci acolo apare tot istoricul pacientului, ceea ce este foarte bine. Programul funcționează, dar desigur, este încă perfectibil. Sunt județe unde s-a umplut deja lista. În două ore, la Brașov s-au programat deja pacienții până în luna decembrie. Cererea este extraordinar de mare. Cred că dacă am avea 10 clădiri, toate ar fi pline. Tocmai din acest motiv, ca să mergem pe principiul „primul venit, primul servit” am adoptat acest program informatic”, a explicat Monica Sporea.

Aceasta a mai precizat că jumătate din programări se fac prin medicii Spitalului de Recuperare Cardiovasculară, pentru că pacientul are dreptul să își aleagă medicul curant, iar cealaltă jumătate prin intermediul Spitalelor Județene din țară.

De asemenea, este bine de știut că programări se pot face telefonic, prin intermediul numerelor postate pe site-ul instituției, www.new.cardiologie-covasna.ro.

Medici tineri și medici cu experiență

Cu toate că la nivel național este criză în ceea ce privește personalul medical, la Spitalul de Cardiologie din Covasna lucrurile stau bine, conform spuselor managerului. Deși până la sfârșitul anului vor fi angajate încă circa 20 de persoane, spitalul nu duce lipsă de specialiști. Recent doi interniști tineri, două pediatre și un neonatolog au intrat în familia medicilor din orașul Covasna, iar din august va veni aici și un ginecolog specialist.

„Pe anumite departamente avem mici probleme, unde au fost pensionări sau unde volumul de activitate a crescut, în rest stăm binișor. S-a aprobat o listă cu funcțiile ce urmează a fi scoase la concurs. Avem în discuție de 15 – 20 de persoane pentru angajare până la sfârșitul anului, previzionând următoarele pensionări. Stăm bine și la capitolul medici, ceea ce este foarte important. (...) Și la secția exterioară este un colectiv frumos, închegat. Domnul dr. Enea este ca un tătic pentru cei de acolo”, a explicat Monica Sporea.

Circa 1,7 milioane de lei, strânși din donații de la pacienți și din alte taxe

Un lucru foarte interesant pe care l-am aflat de la managerul spitalului este că pacienții care ajung la această unitate spitalicească unică în țară nu doar că revin anual, ci fac chiar donații în bani pentru modernizarea instituției. Circa 1,7 milioane de lei s-au strâns doar în această primă jumătate de an din aceste donații sau alte taxe.

„Am reușit să strângem o sumă frumușică din donații. Cu acești bani am dotat saloanele, s-au achiziționat aparaturi medicală, dar și frigidere, televizoare în camere sau calculatoare. Fiecare donație e dirijată de către scopul pentru care oamenii donează. Această politică o avem din 2006. Oamenii văd că acei bani sunt folosiți cu un scop precis și știind că revin la tratament anual, aleg să facă aceste donații. Din diverse sume încasate am reușit să strângem prin casierie, din donații sau din taxele pe confort suma de 1,7 milioane de lei”, a spus Monica Sporea.

Primăria Covasna vine în sprijin cu programe pentru timpul liber

Nu doar trupul și inima au parte de tratament în orașul Covasna, ci și sufletul. Pacienții care vin aici au parte de diverse programe puse la dispoziție de autoritățile locale, astfel încât sejurul la tratament în Covasna să devină o adevărată vacanță.

„Prezentul orașului Covasna este determinat în mod hotărâtor de existența acestui spital. (...) E mândria noastră și pilonul de bază în ceea ce privește economia orașului Covasna, atât în mod direct, cât și indirect, pentru că anumite ramuri, spre exemplu infrastructura de transport sau locurile de muncă au de câștigat de pe urma existenței acestui spital. (...) Noi ca și conducere a orașului ne străduim să oferim pacienților aflați la tratament toate condițiile astfel încât șederea în oraș să le fie cât mai plăcută. Încercăm să venim în întâmpinarea nevoilor acestora cu diverse activități și evenimente de petrecere a timpului liber. Am organizat și anul acesta mai multe concerte, de exemplu cel de fanfară chiar în curtea Spitalului de Cardiologie sau lângă. Acum funcționează în zonă și trenulețul. Am organizat și deschiderea sezonului estival în centrul orașului, proiecții de film sau spectacole. Toate aceste evenimente au scopul de a oferi activități de timp liber turiștilor aflați la tratament”, ne-a declarat primarul orașului Covasna, Gyerő József.

Acesta a mai spus că în viitor, orașul se va dezvolta și mai mult, pornind de la acest turism pe bază de tratament prin construirea unui centru de agrement, cu ștrand și spa, astfel încât să fie accesibil și pe plac și publicului țintă care își permite să vină la relaxare pe bani mai mulți.

„În perspectivă căutăm anumite soluții. Acum s-a vorbit foarte mult despre construirea unui centru spa, cu ștrand. Deocamdată am identificat locația și suntem la stadiul de plan urbanistic zonal. În momentul când va fi gata, ori din resurse proprii, ori în colaborare cu Consiliul Județean vrem să construim această bază de agrement. Dacă am reuși acest lucru cu siguranță am pune într-o direcție nouă toată această activitate turistică din orașul Covasna, care s-ar baza nu doar pe acele bilete subvenționate, ci ar veni un alt tip de public”, ne-a mai spus primarul Gyerő József.

Spitalul de Cardiologie din Covasna este exemplul viu că resursele, ideile, oamenii și inițiativa sunt esențiale pentru ca lucrurile să câștige formă și viitor, chiar și într-o Românie incertă ca cea a zilelor noastre.