EDITORIAL. Provocări liberale: politică nouă cu oameni vechi...
Se-ntâmplă multe lucruri la început de an. Multe şi nu întotdeauna mărunte. Măruntă ar fi bucuria jerpeliţilor parlamentari care lenevesc pe banii noştri fără nicio jenă. Le dau voie legile şi regulamentele, suntem, cum să nu fim, o ţară plină de legi şi regulamente – mumă pentru unii, ciumă pentru alţii. Chiulangiii ăştia ocrotiţi de legi proaste stau acasă jumătate de an, cealaltă jumătate se laudă că muncesc pe rupte, dar nimic din munca lor nu se vede. Poporul român ştie că democraţia costă, aşa că-şi plăteşte aleşii cu suspectă dărnicie: cam două mii de euro pe lună, incluzând aici şi sumele risipite de parlamentari în teritoriu. Mărunte ar fi şi pasiunile unor comentatori politici pentru analiza intenţiilor prezidenţiale la un taciturn convertit rapid la socializare excesivă. Iohannis şi consilierii lui sunt întorşi pe toate părţile, disecaţi şi rumegaţi ca nişte păsări rare ajunse, accidental, pe mâna unui vegetarian mort de foame. Nu ne-am lămurit ce caută pesedistul liberal Dan Mihalache printre consilieri, unii nu pricep transformarea lui Mihai Răzvan Ungureanu în consilier personal al preşedintelui Iohannis – dar cine suntem noi să înţelegem resorturile intime ale unor asemenea opţiuni?! Tot ce putem face este să avem răbdare, să aşteptăm nişte mutări pe tabla de şah pe care joacă preşedintele.
Pe mine, recunosc, mă interesează mai mult ce vor face Alina Gorghiu şi Vasile Blaga cu noul PNL decât ce face, de pildă, luteranul Iohannis cu Biserica Ortodoxă – acţiune care, evident, se înscrie în categoria celor grabnic şi solid ziditoare a unei bune imagini publice. Mă interesează mult mai mult, de pildă, eforturile unor lideri ai vechiului PNL – la care, până în acest moment, democrat liberalii nu răspund cu aceeaşi monedă – de a prelua conducerea în noul PNL prin anihilarea personalităţilor politice ale fostului PDL. Aici s-ar putea să iasă scântei şi habar n-am dacă Alina Gorghiu şi Vasile Blaga sunt în stare să stăpânească uriaşele orgolii liberale şi frustrări democrat-liberale. Grea misie pentru cei doi lideri, de buna înţelegere dintre ei depinde, în fond, starea naţiei până la alegerile din 2016 şi chiar şi după aceea, pentru că PSD-ul şi Victor Ponta vor continua să piardă teren. Situaţie în care speranţele majorităţii românilor se îndreaptă spre PNL şi Klaus Iohannis.
Noua construcţie politică se naşte greu, dar se naşte. Perioada confuză post-alegeri prezidenţiale se va termina în câteva luni, când Opoziţia va spune clar dacă doreşte sau nu să guverneze până la alegerile parlamentare. În aceeaşi perioadă de timp se va lămuri şi PSD-ul dacă îşi doreşte să continue cu Victor Ponta sau îl va înlocui pe acesta cu un lider mai puţin marcat de insuccese, răzmeriţe şi dezertări. Până atunci, PNL-ul ne propune câteva proiecte de anvergură aşteptate de români, printre care crearea unui solid guvern din umbră, apt să preia la un moment dat Puterea în urma unei moţiuni de cenzură câştigătoare sau prin alegeri anticipate. Pentru asta, desigur, e nevoie de un PNL consolidat şi credibil, capabil să pună în operă promisiunea lui Iohannis de a face altfel de politică. La întrebarea „cum poţi să faci o politică nouă cu oameni vechi?”, pe care o pun eu şi o pune mai toată lumea interesată de „meandrele concretului” dâmboviţean, liderii noului PNL n-au găsit un răspuns liniştitor. Echipele de creaţie internă lucrează încă la el. Suntem anunţaţi, în schimb, că până pe 28 februarie vom avea un program de guvernare articulat şi coerent al PNL, ceea ce nu-i deloc rău.
Ca să fiu sincer până la capăt, dacă ar fi să aleg între noul PNL cu aceiaşi oameni vechi şi vechiul PSD împănat cu baroni noi-nouţi, aş alege prima variantă. Cu toate riscurile, liberalii trebuie să-şi asume Guvernarea. Cum şi când o vor face, e decizia şi analiza lor. Ceea ce se vede, până acum, la noul PNL este o lăudabilă dorinţă de a nu racola parlamentari de la celelalte partide, chiar dacă această politică aşează uriaşe obstacole în calea formării unei alte majorităţi parlamentare. Nu-mi dau seama cum vor rezolva ei dilema asta, dar nu cred că oamenii valoroşi din alte partide ar trebui refuzaţi din start.
Românii aşteaptă, aşadar, noutăţi din partea clasei politice, noutăţi pe care guvernul PSD nu le mai poate oferi. E clar că jocurile sunt, acum, la îndemâna echipei Iohannis-PNL, care are obligaţia să demonstreze cum se pune în practică o altfel de politică cu aproximativ aceiaşi oameni, pentru că alţii mai buni nu apar la niciun orizont.