Titlul de mai sus poate fi, şi poate va fi, o rubrică distinctă în ziarul nostru, atât de mult s-a înmulţit numărul urmăriţilor penal, arestaţilor şi acuzaţilor din rândul clasei politice. Când d-na Kövesi, procurorul şef al DNA, afirma că procurorii au început să înveţe metodele de lucru ale infractorilor şi să le contracareze eficient, cei mai mulţi au zis că se laudă, că fabulează ca să dea bine în interviul cu pricina. Uite că lucrurile încep, însă, să se lege: şpaga, traficul de influenţă, ameninţările, şantajul, malversaţiunile de orice tip ale demnitarilor statului sunt devoalate şi incriminate în ritm accelerat de procurorii DNA şi cei ai DIICOT, ceea ce arată, clar, că magistraţii respectivi şi-au învăţat lecţia, s-au perfecţionat, nu le mai e frică de „dumnezeii” din politică (iar pentru asta, orice ar spune antibăsiştii, „vinovat” se face fostul preşedinte) şi, cei mai mulţi dintre ei, au devenit chiar cinstiţi şi corecţi. Nu-mi dau seama exact ce îi motivează, salariile decente, pensia superîndestulătoare, sau pur şi simplu nu sunt dispuşi să-şi rişte slujba, cariera, situaţia familială pentru a închide ochii în faţa hoţiilor unor nemernici care-şi bat joc de ţara şi poporul ăsta. Oricum ar fi, orice i-ar mâna pe procurori în luptă, munca acestor oameni dă roade şi oferă o gură de oxigen unei societăţi înecate în corupţie.

Spuneam, deci, că am putea permanentiza titlul editorialului de azi. Sigur, Toni Greblă nu este, încă, arestat, e doar urmărit penal, dar situaţia lui nu-i deloc roză. Adevărul este că-i dificil să bagi la pripon un ditamai judecător al Curţii Constituţionale, în momentul în care s-ar întâmpla asta chiar că te gândeşti cine ar mai putea urma?! Că dacă l-ar aresta pe Traian Băsescu, posesorul a vreo şapte dosare penale (de unul, cel privind flota pierdută a României, a scăpat definitiv joi), n-ar mira pe nimeni, ne aşteptam la asta, fostul preşedinte n-a menajat pe nimeni şi nu s-a menajat pe sine deloc, a vorbit vrute şi nevrute, multe „pe bune”, destule şi pe lângă, zicerile lui au făcut carieră în presa românească, au ajuns folclor. Judecătorii CCR sunt, însă, teoretic cel puţin, cei mai cei, ăi mai curaţi şi fără pată oameni din sistem. Teoretic, pentru că pe români practica-i omoară... De-aici, de la practica asta ticăloasă, uite că avem parte de spectacol gratuit: îl vedem pe fostul pesedist Toni Greblă audiat la DNA pentru fapte de corupţie, îl vedem pe „generalul” mare şef peste masoni, Bartolomeu Săvoiu, dând şi el cu subsemnatul la DNA în acelaşi caz Greblă, îi vedem urcând stingheriţi treptele instituţiei şi pe doi onorabili parlamentari, Lucian Şova şi Iulian Iancu. Sunt prea mulţi şi prea importanţi ca să fie simple potriveli sau poticneli ale unor procurori tâmpiţi, zeloşi sau nepricepuţi.

Aşadar, ce arestaţi şi urmăriţi penali mai avem azi? Să vedem: bişniţarul Cristian David, pre numele său adevărat Troacă, pe care l-a schimbat odată cu prima căsătorie, luând numele soţiei. De pe-atunci umbla după titluri şi nume nobiliare, apoi a doua oară s-a însurat chiar cu fata „nobilului” Mihail Vlasov, băgat şi el la puşcărie pentru luare de mită pe când era şef la Camera de Comerţ şi Industrie. Troacă-David ăsta (ministru penelist în „cel mai cinstit guvern post-decembrist”, cel al lui C.P. Tăriceanu, dat afară pentru nişte afaceri necurate insuficient cercetate la momentul respectiv, dar devenit, pentru marile sale calităţi, consilier personal al „celui mai performant premier liberal al României”, aţi ghicit, tot de prea-însuratul Tăriceanu-i vorba) a fost, oameni buni, ditamai ministrul de Interne, calitate în care, ce să facă şi el, a luat mită 500.000 de euro, aduşi în biroul lui de ministru de Interne într-o plasă amărâtă! Vă daţi seama în cine stă, uneori, ordinea publică şi siguranţa naţională?! În astfel de specimene involuate, cu creierul cât nuca, incapabile să gândească mai departe de mărirea averii personale cu orice preţ. Specimene precum Cristian David sau Daniel Chiţoiu, ambii liberali „reformatori” de-ai distinsului Tăriceanu, se pregăteau să ajungă din nou miniştri dacă PSD mai băga vreun pelerist în guvernul Ponta 4. Ipochimenul Troacă-David a băgat-o-n rahat şi pe maică-sa, făcând-o să dea declaraţii false despre nişte zeci de mii de euro şi, în final, să fie şi ea urmărită penal. Păi, nu? Dacă-i familie, „famiglie” să fie, să ştim şi noi o treabă!

Ce ne facem, fraţilor, că-i ia DNA-ul pe toţi şi nu mai are cine să guverneze, cine să facă legi, cine să judece! Cum ar titra ziarele cu titluri-şablon pe bază de şoc: e fără precedent! Revenind la Toni Greblă, dacă-i umbli puţintel prin trecut nu dai doar peste apă de trandafiri, ci şi peste zeamă de cucută. Omul şi-a urmărit interesele din funcţii importante în Parlament şi la CCR, reuşind să pună pe roate nişte exporturi ilegale către ruşi într-o afacere care urmărea să evite embargoul impus Rusiei. În mod normal, Greblă ar trebui suspendat din funcţia de judecător al CCR, unde a fost propus de Senatul pesedist, fără consultarea Opoziţiei. Oricum, nimeni n-ar fi zis că omul ăsta cu faţă şi vorbă blajine ar fi în stare să umble cu prostii, învârteli penibile şi ilegalităţi.

Avem o situaţie nasoală rău: vreo 50 de parlamentari urmăriţi penal, unii condamnaţi cu suspendare, alţii aflaţi deja în puşcăriile neîncăpătoare ale patriei. Nu mai ştiu câţi, dar foarte mulţi miniştri, preşedinţi de consilii judeţene şi primari sunt urmăriţi şi ei penal sau deja condamnaţi, deci suspendaţi din funcţii sau pe cale de a fi suspendaţi. N-aş zice că ţara şi poporul suferă din cauza asta, dar nu-i normal să laşi luni de zile nişte judeţe fără preşedinţi sau vicepreşedinţi de consilii judeţene, fără primari sau fără consilieri. Gabriel Oprea, alintat de colegii lipsiţi de elementar respect „ministrul cu minte mică”, ar trebui să priceapă despre ce-i vorba şi să-i propună premierului „doctor în minciună” (tot colegii fără de respect...) organizarea unor alegeri în teritoriu. Altfel, riscă şi ei nişte procese penale şi-atunci chiar rămânem fără „stâlpii de bază ai societăţii” (Vanghelie dixit)...