Drumul spre India trece prin Sfântu Gheorghe
Björn Eggers, un călător german, a fost „furat” de mirajul meleagurilor covăsnene
În urmă cu câteva săptămâni vă prezentam călătoria mai puțin obișnuită a covăsneanului Raymond Gheorghiță, care a parcurs 1.000 de km pe jos în Italia. După ce s-a întors acasă, acesta a pornit într-o tură de bicicletă pentru a vizita castelele și cetățile fortificate din Transilvania. Pe drum a dat peste un alt călător, un german pe nume Björn Eggers, care este de mai bine de 4 luni pe drum și va mai fi încă aproape un an, pentru că destinația lui este India. Cei doi au ajuns în Covasna, unde lui Björn i-a plăcut atât de mult încât a decis să facă o pauză de câteva zile și să cunoască împrejurimile.
Călătorie de peste un an
Björn Eggers este un tânăr de 23 de ani dintr-un orășel aflat la 100 de km nord de Hamburg, care s-a săturat de societatea în care trăiește, și-a întrerupt studiile și a pornit într-un pelerinaj mai puțin obișnuit prin care vrea să cunoască diferite țări, culturi, și desigur oameni. Nu a pornit singur, are un coleg de drum, cu câțiva ani mai în vârstă decât el de care s-a despărțit după ce au intrat în România, urmând să se reîntâlnească la malul mării și să își continue călătoria spre India. „Am pornit în luna martie, și am calculat că voi ajunge în India în primăvara anului viitor. Ideea s-a născut în urmă cu aproximativ doi ani, când mi-am dat seama că în Germania societatea nu este așa cum mi-aș dori eu să fie, oamenii sunt individualiști, nu zâmbesc și toți trag pentru lucruri materiale, și în ciuda faptului că au tot ce își doresc din punct de vedere material, nu sunt fericiți. De ce India? Pentru că este o țară mare care însumează multe culturi, multe limbi și unde în ciuda sărăciei crunte oamenii sunt fericiți. De asemenea vreau să văd în ce fel s-a schimbat societatea de acolo după moartea lui Ghandi, care știm că a avut o influență însemnată asupra societății de acolo și care este practic un idol pentru mine” – povestește Björn.
Călătorie fără mijloace poluante
Cei doi călători au decis să pornească la drum pe jos, dar dacă cineva se oferă să îi ducă o bucată de drum, nu refuză. Nu vor însă să zboare, și și-au propus să își ducă călătoria la bun sfârșit prin mijloace care poluează cât mai puțin natura. „În general merg 25-30 de kilometri pe jos, depinde de condițiile meteo, de oboseala mea și a colegului meu. Dormim în cort, dar avem și destul de multe invitații de la oameni, așadar dormim în casele lor, mâncăm ce cumpărăm de la localnici, gătim. Este un mod de viață care unora li se pare ciudat, dar noi vrem să ne atingem scopul. Familia mă susține moral, din când în când postez pe facebook câte un text și poze ca să le dau de veste unde sunt, iar ei mă încurajează. Când au aflat care este planul meu, nu au fost foarte fericiți, mai ales mama mea, și-a făcut griji că după o asemenea călătorie nu mă voi putea reintegra în societatea germană și voi intra într-o stare de tristețe. Dar i-am explicat că îmi doresc să fac această călătorie și până la urmă a înțeles și ea, și alții” – afirmă Björn. Cei doi au traversat Germania, Cehia, Austria, Slovacia, Ungaria și au ajuns în România unde s-au despărțit. „Când ești cu o persoană timp de patru luni trebuie să faci multe compromisuri. Cred că această pauză în care amândoi mergem pe drumuri separate ne va face bine” – afirmă tânărul. Astfel el a pornit spre munți, l-a întâlnit pe Raymond și a ajuns în Covasna.
Oameni zâmbitori
Spune că România îi place foarte mult, deși a fost avertizat că „aici se fură”. „Stereotipurile trăiesc viu în mintea oamenilor, dar deocamdată eu nu am întâmpinat nicio problemă în România. Mi se pare un loc extraordinar, unde oamenii sunt mai zâmbitori și mai fericiți decât la noi. În județul Covasna mi-a plăcut în mod deosebit natura și satele unde oamenii trăiesc mai liber decât în Germania, așa cum au trăit probabil și în urmă cu 100 de ani. Mi se pare că aici valorile de bază au rămas neschimbate, iar modul acesta de viață, agricultura, familia sunt de apreciat. Desigur sunt și lucruri care mi-au plăcut mai puțin, chiar m-au revoltat, cum ar fi modul barbar în care unii tratează animalele. Venind dinspre Arad am văzut foarte mulți câini, unii chinuiți, și am văzut oameni care loveau caii în ultimul hal. Ei bine, asta nu mi-a plăcut, dar peste tot sunt lucruri pozitive și negative. În Covasna am întâlnit tineri deosebiți, am avut ocazia să stau câteva zile în casa din pădure a lui Raymond, iar natura aceasta sălbatică mă fascinează” – povestește Björn.
Urmează Bulgaria și Turcia
Duminică germanul și-a luat rămas bun de la tinerii covăsneni și a pornit spre Vama Veche, unde se va întâlni cu tovarășul lui de drum. După aceea vor merge pe coasta Mării Negre în Bulgaria, apoi Turcia. Björn spune că își dorește să rămână undeva câteva luni pentru a munci, dar locul bineînțeles nu îl știe deocamdată. Din Turcia vor merge în Iran, Pakistan, apoi India. Nu are deocamdată vize pentru aceste țări, dar nu își face griji, se rezolvă, spune el. E drept, din moment ce nu știe când ajunge în țările respective, e de înțeles de ce a ales să aplice pentru viză pe drum, la consulate și ambasade. Iran și Pakistan sunt țări care pot reprezenta pericol, însă Björn spune că are încredere în el și în puterea binelui. „Bineînțeles că am o frică sănătoasă, e normal. Dar consider că dacă ai o atitudine pozitivă și corectă față de oameni, îți vor răspunde cu aceeași monedă” – spune.
Prin India cu bicicleta
Odată ce va ajunge în India, germanul vrea să vadă cât mai multe din această țară. De aceea își va cumpăra o bicicletă și va merge cu ea prin țară. Nu va rata nici călătoria cu trenul, faimoasă, după câte a văzut el, și probabil am văzut și noi pe internet. Nu are o destinație anume în această țară, și nici nu a stabilit cât vrea să stea acolo. „În momentul de față nimic nu e sigur. Poate că mâine voi găsi acel loc unde vreau să trăiesc pentru tot restul vieții, și atunci nu mai merg nicăieri. Nu exclud nicio posibilitate. Știu doar ce îmi doresc acum, dar asta se poate schimba” – afirmă Björn. Și dacă va rămâne la planul stabilit de acasă, atunci va merge în India și se va întoarce pe o altă rută. Vrea însă să revină în Covasna, spune că își dorește să se mai întâlnească cu prietenii pe care și i-a făcut aici. „M-am întâlnit cu foarte mulți oameni, i-am ascultat și asta mă ajută să văd lucrurile din mai multe puncte de vedere. Cred că asta mă ajută să fiu mai obiectiv, ceea ce e bine. Vreau să țin legătura cu mulți oameni pe care i-am întâlnit pe drum, îmi doresc să mă întorc și în Covasna” – spune.
Tânărul german crede că a economisit destui bani încât să îi ajungă pentru călătorie. E drept, nu cumpără decât fructe și legume, fiind vegetarian, așadar suma necesară pentru hrană nu trece de 5 euro pe zi, iar în est aceste produse sunt și mai ieftine decât aici. Björn își dorește să muncească undeva pe drum pentru a nu fi nevoit să cheltuiască din banii economisiți acasă. Cât despre acest mod de călătorie spune că recomandă mersul pe jos ca și formă de călătorie pentru că este singura modalitate de a cunoaște cu adevărat locurile și oamenii care trăiesc în diferite părți ale lumii. „Când mergi cu avionul există o șansă foarte mică de a avea un coleg de călătorie interesant, dar când mergi pe jos totul este mai intensiv, simți elementele, bucuria, simți oboseala, simți cu adevărat că trăiești” – este de părere tânărul german.