Doi tineri din Sfântu Gheorghe promovează colectarea selectivă în favoarea reciclării

Doi tineri din Sfântu Gheorghe au creat o firmă de reciclare pe care vor să o dezvolte în viitor, și asta nu doar de dragul câștigurilor cât și pentru că își doresc ca în timp și această zonă să devină una civilizată, iar reciclarea să decurgă firesc. Aflați la început de drum, cei doi recunosc că nu au primit vreun sprijin din partea autorităților locale dar spun că nici bețe în roate nu li s-au pus, astfel că se bucură că-și pot pune în aplicare ideile de afaceri, netulburaţi.

Au ajuns la reciclare, că-i mai bănoasă şi mai sănătoasă

George Oprea și Alexandru Axente au mai puţin de 30 de ani și spun că totul a pornit în urmă cu doi ani, când ideea lor de afaceri însemna să producă folie strech manuală, de paletizat; deși căutată, aceasta se vindea destul de greu – în sensul în care clienții nu făceau plățile la timp, ceea ce le îngreuna dezvoltarea afacerii. Un prieten le-a dat însă ideea de a recicla, iar cu puținii bani pe care i-au avut la început, adică vreo 500 de lei, au achiziționat prima lor moară de reciclare, care toca în jur de 4-5 kilograme de deșeu pe oră.

„La început fabricam folie de paletizat, folie stretch manuală, cu o mașinărie construită de noi. Cum afacerea nu era cea mai profitabilă, am început cu reciclarea la sfatul unui prieten din București”, spune George Oprea.

Pornind de aici, afacerea începând să se dezvolte încet dar sigur, au ajuns în cele din urmă să poată cumpăra o moară de tocat în valoare de 10.000 de euro, aceasta având o capacitate de o tonă de deșeuri pe oră. Investiția au făcut-o cu banii din profit, tocmai pentru a nu se îndatora de la început. Acum au ajuns să primească deșeuri precum navete de bere, suc sau apă minerală, folie, carton, hârtie și pet.

„Lăzile de bere, suc și apă minerală le tocăm, după care le vindem firmelor care injectează dibluri, umerașe, găleți sau alte produse finite din plastic. Cartonul și hârtia se balotează și se vând către fabricile de celuloză. Pet-ul, după balotare, îl vindem firmelor care exportă în China, iar din acestea se fac haine sau alte imitaţii de textile. Pentru folie am construit noi un utilaj de granulare, iar prin acesta obținem granula pe care o vindem firmelor producătoare de saci menajeri”, susține George Oprea, care a explicat că granulele de plastic se vând foarte bine, piaţa e dinamică și alertă, plus că acest material aduce câștiguri serioase, undeva la dublul sumei pe care firma de reciclare o plătește pentru a i se preda plasticul.

Fiind o firmă de reciclare mică, dar dând dovadă de seriozitate, cei doi s-au ocupat nu doar de căutarea clienților ci și de procesul de reciclare în sine, de transformarea deșeurilor în materiale vandabile.

„În prezent avem doar cinci angajați, dar cu fiecare om am stat în parte, pentru a arăta ce dorim să facem. Nu ne-am dat în lături de la munca propriu-zisă, pentru că doar așa, credem noi, obții rezultate. Ne implicăm mereu, îi învățăm pe oameni ce vrem exact, pentru că în acest domeniu este foarte important să știi materialele – culoarea Pet-urilor diferă, de exemplu, în vreme ce dopurile unor anumite Pet-uri sunt din polietilenă, un material pe care ar merita să-l reciclăm separat dar nu se prea poate, vorbind de obiecte cu dimensiuni atât de mici”, a explicat George Oprea, menționând că foarte puțini oameni din județul nostru colectează selectiv.

Colaborare cu Tega

Tocmai această implicare a făcut ca firma celor doi să obțină diverse colaborări cu societatea de salubrizare Tega SA, de la care au ajuns să ia spre tocare obiecte precum lăzi de plastic, pubele stricate, Pet-uri, carton.

„Nu am avut pile sau cunoștințe, nu ne-a „introdus” nimeni, pur și simplu ne-am dus la cei de la Tega și le-am prezentat oferta noastră, cu procedeu și preț. Și așa am început să obținem colaborările cu ei. Cei de la Tega ne dau materialele sortate corespunzător pentru reciclare, dar această cantitate este foarte mică, pentru că populația nu selectează gunoiul și astfel ajunge foarte mult deșeu reciclabil pe rampa de gunoi. Sigur, în Sfântu Gheorghe, în zona noastră și chiar în țară, suntem încă la început la ceea ce înseamnă reciclare – în condițiile în care România reciclează doar 1%, potrivit unui studiu european. Am vrea ca oamenii să înțeleagă că reciclarea nu e importantă doar pentru noi, cei care avem afaceri în domeniu, ci este importantă pentru sănătatea noastră a tuturor, pentru viitorul nostru, al copiilor noștri”, spune Oprea.

Nu suntem educaţi să reciclăm

Potrivit acestuia, firma sa și a asociatului său are capacitatea de achiziționare inclusiv de la persoane fizice, atunci când deșeurile sunt sortate, dar trebuie să se strângă o cantitate considerabilă pentru a ridica deșeurile direct de la clienţi.

„Am dori ca populația să știe că există și la Sfântu Gheorghe firme care pot prelua de la persoane fizice deșeurile de plastic, hârtie sau carton. În plus, cred că e necesar ca fiecare să știe faptul că dacă deșeurile sunt selectate pe materiale, sunt valoroase”, subliniază Oprea.

Visul lor: producerea de saci menajeri

Pe lângă educația pe care ar dori să o ofere oamenilor, care ar trebui să știe că reciclarea are atât avantaje materiale cât și unele de ordin moral, cei doi tineri au și un vis legat de această afacere: să ajungă pe viitor să producă saci menajeri. Pentru asta însă, au nevoie de o investiție mare, de ale cărei sume nu dispun deocamdată.

„Vrem să ne cumpărăm mașini de injecție sau extrudere, pentru a putea realiza direct acest produs finit, sacii menajeri. Pentru că nu avem însă banii, ne-am gândit să încercăm pe fonduri europene. Acum suntem în tratative cu o firmă de consultanță pentru proiect, și deocamdată negociem intens, deoarece numai proiectul ne-ar costa în jur de 7.000 de euro, bani pe care nu i-am putea recupera, în cazul în care nu ar ieși câștigător”, ne-a mai spus George Oprea.

Dacă ar reuși să obțină fonduri europene pentru utilaje, cei doi susțin că mica lor fabrică s-ar înființa tot la Valea Crișului, acolo unde se află în prezent atelierul de reciclare. Accesarea acestor fonduri însă ar putea determina investiția, plus că ar crea cel puțin încă zece locuri de muncă.

„Credem în visul nostru, mai trebuie doar să analizăm exact cum vom face. Până atunci însă, vrem ca oamenii să știe că pot obține bani dacă colectează selectiv și că ne pot găsi zilnic nu doar la Valea Crișului, ci și la punctul nostru de lucru din curtea IAME”, a mai spus George Oprea.