A fost inițiat un proiect de conștientizare a populației asupra pericolelor la care suntem supuși zilnic, trăind înconjurați de câini vagabonzi.

În județul Covasna sunt peste 2.000 de câini vagabonzi. Problema este cunoscută de toată lumea, iar soluțiile sunt doar dezbătute, nu și puse în practică. Profesorul universitar Kósa István a inițiat un proiect de conștientizare a populației asupra pericolelor la care suntem supuși zilnic, trăind înconjurați de câini vagabonzi. Determinat să ducă acest proiect la bun sfârșit, a cerut și a primit sprijinul autorităților. Astfel, problema câinilor vagabonzi a fost dezbătută pe larg de către inițiatorul proiectului împreună cu managerul orașului Sfântu Gheorghe, Czimbalmos Csaba, directorul DSVSA Covasna, Sikó-Barabási Sándor, medicul veterinar al Adăpostului de Câini de la Câmpul Frumos, Kondor Attila, șeful Secției de Boli Contagioase din cadrul Spitalului Județean, Kovács István, precum și reprezentanții Asociației Pentru Protecția Animalelor „Benji” din Târgu Secuiesc.

„Oamenii sunt inconștienți”

„Am constatat cu stupoare cât de puține știu cetățenii despre pericolul pe care îl reprezintă animalele de pe stradă. Câinii sau pisicile de cartier nu sunt deparazitate, nu sunt vaccinate, iar astfel reprezintă un pericol real pentru locuitori. Am inițiat acest proiect de conștientizare pentru a informa cetățenii. Acesta va fi derulat în următoarele două luni, timp în care vom tipări afișe și le vom pune în locuri publice, dar intenționăm să trimitem și scrisori oamenilor prin care le prezentăm câteva dintre bolile la care sunt expuși” – a declarat inițiatorul proiectului, Kósa István.

Câinii vagabonzi – focare pe patru labe

Directorul DSVSA Covasna, Sikó-Barabási Sándor, spune că oamenii sunt expuși zilnic la pericolul îmbolnăvirii. „Câinii și în general animalele își lasă excrementele în locuri mai puțin aglomerate: parcuri, locuri de joacă pentru copii. Aceste excremente sunt de cele mai multe ori pline de germeni parazitari care ajung ușor în corpul copiilor sau adulților. Nu este de neglijat nici pericolul rabiei, care este o boală letală” – afirmă Sikó-Barabási Sándor.

200 de persoane au primit vaccin antirabic

Deși numărul cazurilor confirmate de rabie nu a crescut anul acesta față de anul trecut, fiind de doar patru, în primele nouă luni ale anului au primit deja vaccin antirabic 200 de pacienți care s-au prezentat la UPU după ce au fost mușcaţi de animale. Șeful secției de Boli Contagioase din cadrul Spitalului Județean, Kovács István, a declarat că rabia fiind o boală letală, toți pacienții suspectați că ar putea fi contaminaţi cu această boală primesc vaccinul. „În cazul în care cineva este mușcat de un animal, trebuie să curețe rana cu apă, dacă nu are dezinfectant și trebuie să se prezinte la urgență. În afară de această boală sunt multe altele care pot fi transmise de animale. Echinococcus, de exemplu, produce vătămarea gravă a ficatului sau plămânilor, fiind o boală foarte greu de tratat, care necesită multiple intervenții chirurgicale” – afirmă medicul.

Atenție la toxoplasmoză

Una dintre cele mai temute boli de către femeile gravide este toxoplasmoza. Aceasta poate fi luată de la pisici, iar în cazul contaminării produce malformații atât la mamă, cât și la făt. Medicul veterinar Kondor Attila le sfătuiește pe femeile care doresc copii și au pisică acasă să afle mai întâi printr-o analiză de laborator dacă pisica are sau nu această boală. „Trebuie știut faptul că nu numai animalele de pe străzi pot fi bolnave, ci și câinii sau pisicile din casă. Numai că în cazul lor stăpânii acționează de cele mai multe ori, le administrează tablete deparazitante și îi vaccinează” – spune veterinarul.

Adăpostul e soluția?

Construirea adăposturilor de câini constituie o rezolvare parțială a problemei, întrucât aceste locații nu au capacități prea mari și nici fonduri interminabile. „Oamenii vin deseori la DSVSA pentru a ne semnala probleme legate de câinii vagabonzi. Legea spune însă că această sarcină revine administrației publice locale. Primăriile însă nu pot construi adăposturi de mii de locuri pentru a întreține câinii. Pe de o parte costurile de întreținere sunt foarte mari, ia pe de altă parte s-ar umple și un adăpost de 10.000 de locuri. Cred că ar trebui să fie limitat timpul petrecut de un câine la adăpost” – afirmă Sikó-Barabási Sándor.

Medicul veterinar al Adăpostului de la Câmpul Frumos, Kondor Attila, a dat exemplul Germaniei. „După cel de-al doilea război mondial problema câinilor vagabonzi a fost una acută. Atunci autoritățile împreună cu medicii veterinari au mers din casă în casă, au identificat fiecare câine și fiecare stăpân, iar animalele care nu aveau stăpân au fost eutanasiate. Eu nu spun că aceasta este soluția și aici, doar vreau să accentuez faptul că și alții s-au confruntat cu problema câinilor vagabonzi, dar au reușit să gestioneze situația” – afirmă Kondor Attila.

Sterilizarea – pro și contra

Mai multe organizații de protecția animalelor militează pentru sterilizarea câinilor vagabonzi. Ei spun că după sterilizare aceste animale pot fi lăsate din nou pe stradă. Prin sterilizare se rezolvă problema înmulțirii animalelor, însă medicul Kondor vorbește și de un alt aspect: „Chiar dacă sunt sterilizați, acești câini sunt în continuare bolnavi, purtători de paraziți. Câinii sterilizați au o viață mai lungă decât cei nesterilizați, așadar vom avea pe străzi animale bolnave pentru o perioadă mai lungă de timp” – este de părere Kondor Attila.

Câini din alte județe aduși în Covasna?

Mai multe persoane au semnalat în ultima vreme că au văzut cum din mașini cu numere de înmatriculare din alte județe sunt aduşi câini care sunt lăsaţi în diferite localități din județ. Problema a fost semnalată în mai multe rânduri la DSVSA, dar din moment ce martorii nu mai țin minte nici mașina, nici numărul de înmatriculare, autoritățile nici nu știu pe cine să caute. O posibilă soluție vine de la reprezentanții Asociației „Benji” din Târgu Secuiesc. „Problema transportului de câini din alte județe o cunoaștem cu toții. Cred că o posibilă rezolvare ar fi dacă cei care văd asemenea fapte ar suna îndată la 112 și ar raporta ceea ce au văzut. Chiar dacă persoana în cauză nu vede numărul de înmatriculare, poate spune culoarea și tipul mașinii, iar prin sistemul de urgență un echipaj de poliție ar putea opri în trafic mașinile care corespund descrierii făcute. Astfel se va găsi și făptașul pentru că animalele lasă urme în mașină” – a declarat vicepreședintele asociației, Forró Béla.

70 de „plimbăreți” în Târgu Secuiesc

Pe străzile din Târgu Secuiesc sunt în jur de 250 de maidanezi. Lor li se mai adaugă în jur de 70 de câini care ziua se plimbă pe străzi, iar noaptea merg acasă unde păzesc bunurile stăpânului. „În centrul orașului Târgu Secuiesc este o modă să îți lași câinele liber dimineața. Am numărat 70 de câini care de fapt au stăpân, dar se plimbă cât e ziua de lungă pe străzile orașului. Aceștia sunt obișnuiți că seara primesc mâncare și trebuie să meargă acasă” – povestește Forró Béla. Situația este similară și la Sfântu Gheorghe, iar soluția pare a fi tot cea semnalată de Kondor Attila: identificarea fiecărui câine și a fiecărui stăpân.

După discuții îndelungate, specialiștii au ajuns la concluzia că cel mai important lucru este prevenirea acestor boli. Dacă cineva decide să țină un câine, trebuie să îl deparaziteze și să îl vaccineze, astfel contra sumei de 50 de lei toată familia este mai protejată. Un alt lucru esențial este cel învățat de noi toți încă din copilărie: să ne spălăm pe mâini și să spălăm fructele și legumele înainte de a le consuma. Câinii vagabonzi nu vor dispărea de pe o zi pe alta, însă noi toți ne putem proteja împotriva unor boli foarte grave.