Noul Cod Civil aduce noutăți importante, iar unele dintre acestea se referă la tot ceea ce ține de logodne, căsătorii și divorțuri. Dacă chestiunile legate de divorțuri au fost deja larg dezbătute din primele zile ale anului, când primăriile au primit dreptul de a desface căsătoriile direct la ofițerul stării civile pentru cuplurile fără copii minori care cer despărțirea de comun acord, referitor la aspectele legate de

Noul Cod Civil aduce noutăți importante, iar unele dintre acestea se referă la tot ceea ce ține de logodne, căsătorii și divorțuri. Dacă chestiunile legate de divorțuri au fost deja larg dezbătute din primele zile ale anului, când primăriile au primit dreptul de a desface căsătoriile direct la ofițerul stării civile pentru cuplurile fără copii minori care cer despărțirea de comun acord, referitor la aspectele legate de întregul spectru al relațiilor matrimoniale apar, din acest an, foarte multe noutăți.

Astfel, pe lângă divorțul la ofițerul stării civile, cei care aleg să-și separe drumurile mai au, din acest an, și varianta notarului public. Aici pot divorța și își pot realiza inclusiv partajul toți cei care nu au copii minori, avantajul fiind că întreaga procedură se desfășoară într-un cadru mult mai intim și mai discret decât cel de pe holurile tribunalelor.

500 de lei, divorţul la notar

Potrivit notarului public Marilena Profiroiu, notarii au primit dreptul de a soluționa cererile de divorț ale soților, urmând ca cei care doresc separarea să se prezinte în circumscripția sediului notarilor unde au încheiat căsătoria sau au avut ultima reședință comună. Un divorț la notar poate părea însă cam costisitor la prima vedere, taxa în acest sens fiind de 500 de lei, în vreme ce la Judecătorie se percepe o taxă de aproximativ 45 de lei, iar la primării  urmează să se stabilească o taxă, prin hotărâri de Consilii Locale.

”Chiar dacă există o taxă, ceea ce contează foarte mult este că la expirarea celor 30 de zile de gândire pentru împăcare există posibilitatea rezolvării problemelor patrimoniale, partajul urmându-și cursul. Asta este diferit față de primărie și judecătorie, doarece acolo după desfacerea căsătoriei începe partajul, iar cheltuielile în acest sens pot fi mult mai ridicate decât 500 de lei, partajul notarial fiind deci mult mai ieftin decât cel judiciar. Dincolo de acestea, mai există și o parte umană, căci părțile se pot adresa notarului altfel, în sensul că procedura devine mai personală și mai discretă”, a explicat Marilena Profiroiu.

Potrivit acesteia, în noul Cod Civil apar și alte noutăți, cum ar fi convențiile matrimoniale - convenția de logodnă și convenția de căsătorie. În cuvinte simple, convenția de logodnă dă valoare promisiunii de căsătorie, astfel încât, odată anunțată logodna, căsătoria legală este aproape sigură. Pentru că viața a oferit însă, de multe ori, surprize umilitoare unora, care s-au trezit părăsiți înainte de căsătorie, această convenție îi sancționează practic pe „neserioși”. Modelul introducerii logodnei în Codul civil este italian şi românesc, aceste „noutaţi” regăsindu-se şi în Codul Civil promovat în 1940 de regele Carol al II-lea, act suspendat de Ion Antonescu, suspendare menţinută şi de regimurile ulterioare.

”Prin convenția de logodnă, părțile pot încheia la notar un contract prin care consfințesc sancțiuni. Mai exact, în caz de părăsire, se pot cere daune, după cum prevede respectiva convenție dintre cei doi”, a explicat Marilena Profiroiu.

Prin convenția de căsătorie, se trasează de fapt liniile contractelor prenupțiale, prin care fostul regim al comunității de bunuri le va modifica. Astfel, va fi instituită separarea bunurilor, comunitatea convențională prin care bunurile în comun se vor stabili după anumite reguli. În plus, o convenție matrimonială poate fi încheiată inclusiv în timpul căsătoriei, făcându-se practic un act de partaj al bunurilor, chiar dacă soții nu au nicio intenție de separare sau divorț.

”Unii ar putea spune că aceste acte, prin pragmatismul lor, ar putea distruge din romantism sau din partea frumoasă a căsătoriei sau legăturilor. Cu toate acestea, cred că este bine ca oamenii să stabilească de la început aceste detalii, pentru că niciodată nu se știe în ce situații se poate ajunge”, a mai spus Marilena Profiroiu.

Alte prevederi ale noului Cod mai stipulează obligaţia soţului care a pierdut procesul de divorţ la acordarea unei “prestaţii compensatorii” în favoarea celuilalt, un fel de pensie alimentară care se acordă chiar dacă soţul sau soţia care o primeşte nu are copii minori în întreţinere şi se acordă doar în cazurile în care veniturile soţului sau soţiei care a pierdut procesul de divorţ sunt considerabil mai mari decât ale celui care l-a câştigat.

Riscante pentru societatea românească

Pe de altă parte, psihologul Nadia Baloteanu consideră că noile prevederi ale Codului Civil nu ar putea decât să adâncească și mai mult condițiile de viață nefavorabile ale femeii românce și că, în plus, aceste convenții matrimoniale pot avea efecte nedeslușite și uneori grave, ca urmare a celor implicați în ele.

”Niciodată nu am înțeles logodna și acum cu atât mai puțin, deoarece cred că nu se mai potrivește unei societăți moderne, ci perioadei Evului Mediu - Secolului XX. Logodna în sine mai poate fi considerată doar un gest romantic, dar nu văd de ce ai condiționa sau ai îngrădi un gest romantic și în ce măsură are el legătură cu viața reală. În ce privește convenția matrimonială, românii nu par foarte pregătiți pentru așa ceva. Contractul prenupțial ar putea veni atunci când o relație ajunge la maturitate. Dar, dacă într-o relație, nu ambii parteneri ajung la această maturitate, cred că respectivele contracte au un rol distructiv. Românii nu au încă mentalitatea pregătită pentru așa ceva, nu au fost educați în acest spirit de a privi cu pragmatism rolurile în cuplu, negocierea și împărțirea lor”, a explicat Nadia Baloteanu.

Potrivit acesteia, contractele matrimoniale - și cel prenupțial implicit, ar putea agrava situația femeilor românce, deoarece multe dintre acestea nu sunt nici în prezent la egalitate cu partenerii lor - nu din punct de vedere legal ci al realității, în țara noastră existând încă un patriarhat evident.

”Vorbim aici despre realități, despre faptul că multe femei suportă încă agresiuni verbale și fizice, umilințe, pentru că nu au bani să se întrețină. În cazul unor astfel de contracte, cred că pentru unele ar fi și mai grav, căci s-ar putea stipula clar niciun drept pecuniar în cazul divorțului, deci dacă l-ar încheia ar rămâne după despărțire și cu mai puțin decât fără aceste contracte. Ideea este că trebuiesc analizate cu grijă aceste aspecte, plus că în cazul multora dintre cei care intenționează să se căsătorească ar putea apărea semne de întrebare la momentul insistenței unuia dintre parteneri pentru semnarea unui astfel de contract”, a mai arătat prihologul.

Noutăţi neclare

În ceea ce-i privește pe oameni, majoritatea dintre aceștia nu privesc cu foarte mare încredere aceste noutăți, poate tocmai pentru că nu avem o astfel de educație și că, despre situațiile căsătoriilor cu contracte prenupțiale am auzit doar în filmele americane. În plus, oamenii nu prea înțeleg ce are de-a face dragostea cu bunurile, căsnicia fiind legată mai mult de traiul și construirea unei vieți împreună și mai puţin cu cine și câți bani aduce.

Mihai, în vârstă de 32 de ani, spune că nu ar încheia așa ceva, deoarece însăși ideea ”împărțelii” dinainte de căsătorie pare a fi una care condiționează relația pe mai departe.

”Sigur că se poate face așa ceva, poate unii foarte foarte bogați, care nu sunt siguri pe ei și au dubii în legătură cu persoana aleasă, ar stabili dinainte ce și cum se împarte la despărțire. Sau în caz de infidelitate sau violență - pe undeva pare echitabil, o măsură de precauție, dar totuși, parcă totul s-ar limita la bani și averi. Până la urmă, căsătoria e o loterie, relațiile la fel... ne riscăm și dacă e să rămânem fără nimic, asta e. Eu, sincer, nu aș încheia o astfel de convenție”, spune Mihai.

La 29 de ani, Maria consideră că încheierea oricărui act matrimonial ar pune capăt libertății de a ieși dintr-o relație care nu mai merge, deoarece ar atrage după sine consecințe financiare.

”În ceea ce privește chestiunea actului de logodnă, asta chiar mi se pare aiurea. Pentru că, în primul rând, logodna în sine o percep ca pe o prelungire a unei situații incerte - în care te mai gândești, parcă, dacă să te căsătorești sau nu. Și atunci, de ce să plătești dacă-ți dai seama că nu e cazul? Oamenii-și mai schimbă opțiunile, sau poate tocmai persoana de lângă tine ajunge să-ți dovedească faptul că nu e cazul să mergeți mai departe...”, mai crede Maria.

La 47 de ani, Lăcrămioara crede că aceste noutăți nu vor fi primite cu foarte mare deschidere de către majoritatea oamenilor, iar asta în primul rând pentru că ele costă.

”Cred că tot cei cu bani mulți se vor duce să încheie astfel de convenții, oamenii simpli nu prea văd eu să meargă pe așa ceva. Acum, de chestiunea asta cu clarificarea bunurilor după căsătorie, eu de exemplu cum aș putea spune cine a cumpărat scaunul sau dulapul, când banii îi avem în comun? Într-o relație, căsnicie, oamenii muncesc împreună, ca să contruiască ceva, așa că nu știu cum aș determina ce-i al meu și ce-i al soțului. De asta zic, sigur acte din astea vor face cei cu mulți bani, care se tem de averile lor”.

Iulian are 25 de ani și, chiar dacă nu se gândește la căsătorie încă, i se pare foarte interesant că am putea deveni mai moderni și ne-am putea proteja bunurile.

”E o idee bună asta - stabilim de la început cine și cât are, stabilim de la început ce putem suporta și ce nu. Așa nu mai avem discuții pe viitor și cred că se impune și o anumită conduită în relație, ceva de genul ”ce ție nu-ți place, altuia nu-i face”. Nu știu eu prea bine cum se încheie contractele astea, dar cred că cu timpul oamenii or să se obișnuiască cu ele și  chiar cred că au și avantaje”, este de părere Iulian.