Comunele româneşti din judeţ nu apar pe peretele din holul Consiliului Judeţean din cauză că nu au steme oficiale.

În urma renovării interioare ce a avut loc la Consiliul Judeţean Covasna, în holul instituţiei au fost amplasate la loc de cinste stemele localităţilor din judeţ. Pe un perete separat se află stema Consiliului Judeţean Covasna, pe un alt perete stemele celor cinci oraşe din judeţ, iar pe alţi doi pereţi sunt puse stemele comunelor.

Doar cele oficiale au loc

Paleta de steme de pe peretele Consiliului Judeţean este însă incompletă, iar în cazul comunelor româneşti din judeţ nu este prezentă niciuna. Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, a declarat că au fost expuse în holul CJ doar stemele acelor localităţi care le au făcute, lipsind acele comune care de fapt nu au steme oficiale. „Toate cele care se pot vedea au fost aprobate de Guvern, aşadar sunt oficiale. Locul însă a fost conceput în aşa fel încât să putem expune stemele şi altor localităţi, după ce acestea le vor face şi după ce aceste steme vor deveni oficiale”, ne-a declarat Tamás Sándor.

Concurs public şi aprobare de la Bucureşti

Pentru ca o stemă să devină oficială, aceasta trebuie să parcurgă câteva etape. Elaborarea stemelor se face potrivit normelor stricte ale ştiinţei şi artei heraldice. Aceste reguli sunt stabilite de către Comisa Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române.

Regulile heraldice în ceea ce privește însemnele românești sunt riguroase. Scutul are formă și dimensiuni standard. Figurile stemei trebuie să fie clare și bine conturate, inteligibile și la dimensiuni mici și nu în ultimul rând trebuie să ocupe cât mai mult din suprafața scutului, într-un mod judicios. Nu este permisă trecerea numelui orașului sau județului pe scut ori în afara acestuia. Pe scut nu se poate afla stema țării; de asemenea nu sunt permise reprezentări numai ale elementelor generale (vechile steme ale principatelor române, crucea, biserica, lupoaica capitolină, steagul țării etc.). Stemele localităților trebuie timbrate cu o coroană murală corespunzătoare.

Crearea stemelor se face în urma unui concurs public, la final alegându-se trei variante ce se supun atenției cetățenilor. În urma acestei etape, trebuie întocmite o serie de documente, printre care un memoriu în care se regăsesc explicații cu privire la cele trei compoziții precum și semnificația elementelor folosite; dovada organizării concursului și a expunerii publice; o notă de fundamentare; planșa color a stemei avizate de către Comisia heraldică; avizul Comisiei heraldice.

Sita Buzăului – stemă neoficială, dar folosită

Primarul comunei Sita Buzăului, Constantin Filofi, spune că „avem deja o stemă pe care o folosim pentru a o promova, dar nu este deocamdată oficială. Poate fi văzută pe site-ul comunei, şi cu ocazia zilelor comunei Sita Buzăului am printat-o pe invitaţii, tocmai pentru a obişnui locuitorii, dar nu numai, cu această stemă. Pe ea se pot vedea motive specifice zonei: ursul din pădure, biserica şi un drum care duce către pădure”. Primarul a mai spus că nu au oficializat această stemă din cauza lipsei de fonduri. „Este nevoie de bani – spune el, şi comuna a avut alte priorităţi. Am prezentat stema în Consiliul Local, iar consilierii au dat aviz favorabil. Avem nevoie de o hotărâre de Consiliu Local pentru a o adopta oficial, acest lucru urmând să aibă loc anul acesta, iar la începutul anului viitor vom prevede în buget şi banii necesari pentru ca stema comunei să fie oficială.” Constantin Filofi a mai declarat că a văzut stemele de pe holul Consiliului Judeţean Covasna, unde probabil va fi pusă şi stema comunei Sita Buzăului, după ce aceasta va exista şi în mod oficial.

Stemă în fază de proiect la Dobârlău

Vasile Maxim, primarul comunei Dobârlău, a declarat că vor avea şi ei stemă, cel mai probabil la începutul anului viitor. „Deocamdată sunt doar proiecte, avem câteva variante din care va trebui să alegem. Anul acesta, sau cel târziu la începutul anului viitor vom alege varianta cea mai potrivită, după care vom supune proiectul de hotărâre spre vot, în cadrul Consiliului Local Dobârlău. Va fi ceva specific zonei, cel mai probabil motive legate de pădure şi de creşterea animalelor”, ne-a declarat primarul.

Cele mai vechi steme sunt cele din Transilvania

Cele mai vechi reprezentări ale unor steme districtuale de pe teritoriul României se regăsesc în Transilvania. În acest voievodat, mai ales în secolele al XIII-lea – al XVII-lea, ele reprezentau aproape exclusiv embleme sigilare.

Din 1224 datează primul sigiliu districtual cunoscut până acum din Transilvania ce desemnează cele șapte scaune săsești sibiene. Pecetea prezintă patru personaje care susțin deasupra capetelor o coroană piramidală, apărând în documente sub această formă până la 1359. Din 1353 datează sigiliul districtului Brașov, acesta cuprinzând o coroană deschisă și un crin. Pe margine, legenda tradusă este: pecetea orășenilor și locuitorilor provinciei Brașovului. Și micile autonomii românești din această provincie au utilizat sigilii încă de timpuriu.