Primăria Sfântu Gheorghe va organiza în acest an mai multe manifestări culturale, sportive și sociale, târguri tradiționale după modelele de altădată și expoziții, pentru a marca împlinirea a 550 de ani de atestare documentară ca aşezare urbană a reședinței de județ. Primarul Antal Arpad a declarat că cei 550 de ani de la atestarea documentară a orașului Sfântu Gheorghe vor fi celebrați prin mai multe acțiuni care

Primăria Sfântu Gheorghe va organiza în acest an mai multe manifestări culturale, sportive și sociale, târguri tradiționale după modelele de altădată și expoziții, pentru a marca împlinirea a 550 de ani de atestare documentară ca aşezare urbană a reședinței de județ.

Primarul Antal Arpad a declarat că cei 550 de ani de la atestarea documentară a orașului Sfântu Gheorghe vor fi celebrați prin mai multe acțiuni care vor face referire la istoria orașului, prezentul și viitorul său.

Coordonatorul evenimentelor, Bartha Monika, a arătat că acțiunie se vor extinde pe întreg anul și se vor adresa tuturor categoriilor de vârstă, astfel încât fiecare să se regăsească în acestea, fie că e vorba despre copii de grădiniță sau pensionari de peste 60 de ani.

Primarul Antal Arpad a explicat că sărbătorirea celor 550 de ani este prilejuită de faptul că deşi nu există un document care să ateste că Sfântu Gheorghe era atunci oraş, în 1461 apare totuşi o menţiune despre existenţa unei aşezări urbane aici.

În cadrul manifestărilor dedicate atestării documentare a orașului Sfântu Gheorghe se va ridica și o statuie a patronului spiritual al municipiului, iar potrivit primarului Antal Arpad, statuia va fi creată pe modelul celei de la Praga.

Pentru ridicarea statuii, Primăria va iniția o colectă la care este invitat și așteptat să participe fiecare locuitor din Sfântu Gheorghe. Primarul Antal Arpad a arătat că ar fi de dorit ca fiecare cetățean să contribuie cu o sumă simbolică de 5,5 lei.

Prima atestare documentară a aşezării unde se află astăzi Sfântu-Gheorghe datează din anul 1332. Există însă descoperiri arheologice care fac dovada existenţei umane încă din neolitic, apoi din Epoca bronzului, susţinându-se că în zonă au fost descoperite două morminte, unul de inhumaţie şi altul de incineraţie, aparţinâd epocii dacice. În 1946, săpăturile făcute pe malul stâng al pârâului Debren au scos la lumină resturi de construcţii din zid de piatră şi mortar, fragmente de cărămidă şi ţiglă, obiecte de ceramică şi morminte de incineraţie din epoca romană. Pe malul pârâlui Kokonyes s-a descoperit ceramică şi un pandantiv de bronz din secolul al IV-lea, iar la marginea sudică a turnului pe care se găseşte Biserica fortificată reformată au fost descoperite gropi circulare conţinând ceramică din secolul al X-lea.