Revendicat în intanţă, Centrul se află pe lista de dorinţe a Consiliului Judeţean Covasna Consiliul Judeţean Covasna a elaborat un proiect de hotărâre prin care-şi exprimă intenţia clară de a prelua în administrare Centrul de Cultură Arcuş, cu construcţiile şi terenurile aferente. Aflat în proprietatea publică a Statului şi în administrarea Ministerului Culturii, Centrul de Cultură de la Arcuş este dorit de autorităţile judeţene, care solicită trecerea sa în domeniul public al judeţului Covasna. În expunerea de motive a proiectului CJ, se arată că Centrul de Cultură se află în imediata vecinătate a Centrului de Studii Europene Arcuş şi că, trecerea sa în administrarea CJ nu ar face decât să îmbunătăţească activităţile culturale din judeţ.

Revendicat în intanţă, Centrul se află pe lista de dorinţe a Consiliului Judeţean Covasna

Consiliul Judeţean Covasna a elaborat un proiect de hotărâre prin care-şi exprimă intenţia clară de a prelua în administrare Centrul de Cultură Arcuş, cu construcţiile şi terenurile aferente. Aflat în proprietatea publică a Statului şi în administrarea Ministerului Culturii, Centrul de Cultură de la Arcuş este dorit de autorităţile judeţene, care solicită trecerea sa în domeniul public al judeţului Covasna. În expunerea de motive a proiectului CJ, se arată că Centrul de Cultură se află în imediata vecinătate a Centrului de Studii Europene Arcuş şi că, trecerea sa în administrarea CJ nu ar face decât să îmbunătăţească activităţile culturale din judeţ.

Finanţarea Centrului nu e o problemă

Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a declarat că CJ a solicitat imobilul deoarece Guvernul vorbeşte permanent despre descentralizare, această intenţie existând inclusiv la nivelul Ministerului Culturii. În ceea ce priveşte posibilitatea financiară pe care o are judeţul Covasna spre a suporta încă o finanţare, Tamas Sandor spune că aceasta nu ar reprezenta o problemă.

„În 2009 am avut, la nivelul CJ, un buget de austeritate, însă în acest an, cu toată criza, am reuşit să nu coborâm sub sumele anului trecut. Dacă vom prelua Centrul de Cultură Arcuş, cu bugetul actual, vom face astfel încât în 2011 să avem cel puţin tot atâtea activităţi culturale câte se vor desfăşura în 2010, deci vom avea şi buget”, a explicat preşedintele CJ, dând asigurări că banii nu ar fi vreo problemă deosebită.

Castelul ­ revendicat în instanţă

Pe de altă parte, directorul Centrului de Cultură Arcuş, Kopacz Attila, susţine că nimeni nu l-a consultat înainte de a se lua decizia solicitării trecerii Centrului de la Ministerul Culturii în administrarea CJ şi spune că, oricum, înainte de a se proceda la aşa ceva, trebuie clarificată situaţia Castelului, terenurilor şi restului de construcţii aflate la Centru, deoarece acestea au fost revendicate în instanţă. Kopacz Attila a mai arătat că întreaga situaţie a Centrului este una foarte încâlcită, existând probleme juridice care îşi aşteaptă clarificarea de mai multă vreme.

Povestea este una complicată şi conţine inclusiv un proces la Curtea de Apel Braşov, referitor la stabilirea dreptului de revendicare a urmaşilor braronului maghiar Bela Szentkereszty, cel căruia i-a aparţinut proprietatea de la Arcuş.

„Revendicarea s-a făcut pe Legea 10, însă trebuie stabilit dacă cei care solicită - în fapt, un nepot de-al uneia dintre cele două surori pe care le-a avut baronul, este în măsură de a revendica. Apoi, nu există anumite acte care să ateste exact naţionalizarea proprietăţii. Ne confruntăm cu o suită de chestiuni juridice şi de arhivă, care trebuie analizate şi administrate corespunzător”, a declarat directorul Centrului.

Kopacz Attila a mai precizat că, dincolo de chestiunile juridice, problema Centrului de Cultură Arcuş nu poate fi tratată nicicum cu uşurinţă. Arătând că, de-a lungul anilor, tot mai multe centre de cultură din ţară au fost desfiinţate, cel de la Arcuş fiind printre puţinele care au rezistat, Kopacz a amintit că, indiferent de soarta locaţiei, legea prevede o funcţionare de încă şase ani a instituţiei.

„La fiecare schimbare de guvern, s-au desfiinţat centre de cultură. Acum, odată cu acest proiect al CJ, au apărut tot felul de zvonuri despre desfiinţarea Centrului, dar pe mine nu m-a întrebat nimeni nimic. Ceea ce pot spune cu certitudine este că deocamdată aparţinem de Ministerul Culturii”, a mai spus directorul Centrului.

Potrivit lui Kapocz Attila, bugetul Centrului de Cultură Arcuş pe 2009 a fost de 530.000 de lei, în vreme ce bugetul pe acest an nu a fost stabilit în totalitate. Centrul de Cultură Arcuş este o instituţie bugetară subordonată Ministerului Culturii, acesta finanţându-i activităţile şi cheltuielile. Din cauza procesului de revendicare, Ministerul nu mai finanţează, aşa cum prevede legislaţia, nicio reparaţie capitală a Castelului, deşi aici ar fi permanent nevoie de investiţii în acest sens.

Cultură şi istorie la Arcuş

Centrul de Cultură Arcuş a devenit un punct de referinţă în ceea ce priveşte manifestările culturale din judeţul Covasna. Centrul a servit ca loc de întâlnire pentru artişti plastici, muzicieni, scriitori şi diverşi artişti, aici având loc nenumărate rezidenţe şi tabere artistice. Castelul a atras de-a lungul vremii diverşi oameni de cultură şi a fost foarte folosit în organizarea de concerte şi spectacole de teatru. Numai în 2009, la Centrul de Cultură Arcuş s-au derulat peste 60 de evenimente culturale.

Centrul de Cultură Arcuş a aparţinut baronului maghiar Bela Szentkereszty, a cărui familie a fost înrudită cu familia grofilor austrieci Haller şi a boierilor români Florescu şi Bibescu. Castelul datează de la sfârşitul sec. al XIX-lea (cca. 1890). Castelul de la Arcuş este construit în stil neobaroc, are două niveluri şi demisol. Faţada principală are ca accent terasa susţinută de şase coloane clasice, în partea de nord şi de sud remarcându-se frontoanele mari, bogate în elemente de arhitectură în stil neobaroc. În apropierea faţadei posterioare este amplasată capela ctitorilor, construită în stil neogotic.

Monica Rizea