Consilierii PCM consideră că nu trebuie negociat schimbul tunului cu piese din patrimoniul Muzeului Naţional Secuiesc

Planul Muzeului Național Secuiesc (MNS) din Sfântu-Gheorghe de a aduce definitiv la Sfântu-Gheorghe tunul lui Gabor Aron a fost zădărnicit de fracțiunea Partidului Civic Maghiar (PCM) din cadrul Consiliului Județean (CJ) Covasna, pe motiv că tunul aparține de drept secuilor și nu ar trebui ”răscumpărat”. Proiectul prin care MNS oferea Muzeului Naţional de Istorie (MNI) din București mai multe obiecte preistorice aflate în colecţia sa, în schimbul tunului revoluţionarului paşoptist Gabor Aron, turnat în urmă cu 163 de ani în atelierul unui meşteşugar din Târgu Secuiesc, a picat la vot în CJ, astfel că obiectul, expus la Sfântu-Gheorghe, se află în continuare doar în folosință și nu aparține orașului.

În primăvara anului trecut, tunul lui Gabor Aron era expus publicului la MNS, CJ Covasna anunțând că „Tunul s-a întors acasă”. Realitatea era însă alta, pentru că de fapt tunul aparține MNI al României de la București, iar expunerea sa a fost posibilă doar ca ”împrumut”, MNS plătind asigurarea acestuia.

Pentru că cei de la MNS ar fi dorit ca tunul să rămână la Sfântu-Gheorghe, au făcut o propunere Muzeului din București, oferind în schimbul tunului mai multe obiecte istorice – monede romane republicane şi imperiale aparținând tezaurului dacic, obiecte aparţinând culturii de la Ariuşd – unelte, vase pictate şi figurine preistorice, precum și o copie fiedelă a tunului. În vreme ce valoarea tunului original al lui Gabor Aron este de 150.000 de lei, valoarea obiectelor preistorice pe care le-ar fi dat MNS se ridica la jumătatea acestei sume.

Directorul MNS, Vargha Mihaly, a argumentat oferta prin faptul că tunul are o semnificaţie istorică deosebită pentru comunitatea locală, el constituind în prezent principala atracție pentru vizitatorii MNS, care nu sunt doar din țară ci inclusiv din străinătate.

„Discuțiile cu cei de la MNI au fost numeroase și de multe ori tensionate, pentru că dincolo de relația foarte bună pe care o avem cu ei, ”pierderea” tunului a fost descrisă de către aceștia ca fiind o lovitură pentru Muzeul Național. Cu toate acestea, am reușit în cele din urmă să-i convingem și, respectând legea, să facem acest schimb. Este un schimb perfect legal, care se practică în lume, între muzee de o mai mare importanță decât MNS”, a mai spus Vargha Mihaly.

„Negocierea nu e caracteristică secuilor”

Consilierii PCM au protestat împotriva schimbului propus de către MNS, ei votând împotriva proiectului în acest sens; din cauză că proiectul necesita două treimi din votul consilierilor – fiind vorba de modificări în patrimoniul Muzeului, acesta a fost respins.

Cei din PCM au vorbit minute în șir despre cum tunul lui Gabor Aron a fost luat din județ în mod abuziv pe vremea comuniștilor și despre cum acesta, reprezentând secuii, nu poate constitui obiectul unei negocieri – tocmai pentru că secuii nu au de ce să negocieze pentru ceva ce le aparține de drept, mai ales că atitudinea în sine contravine caracteristicii secuilor. Cei din PCM au concluzionat că nu pot vota proiectul pentru că nu e corect ca secuii să  ofere o răscumpărare pentru ceea ce le aparține.

În plus, PCM-iștii din CJ sunt de părere că susținerea unui astfel de proiect de către cei din UDMR – inclusiv conducerea CJ, este o mare ipocrizie, în condițiile în care Uniunea are pârghii – ministrul Culturii, Kelemen Hunor, prin care ar putea presa MNI în sensul obținerii gratuite a tunului lui Gabor Aron. Consilierii PCM au mai declarat, după ședința încheiată cu respingerea proiectului, că negocierea asupra tunului ar trebui inițiată abia în momentul în care orice alte căi de obținere a acestuia ar fi epuizate.

Proprietate a Muzeului Național, tunul este singurul autentic care s-a păstrat de la Gabor Aron, fiind dus în anul 1971 la Bucureşti. Confecţionat în urmă cu 163 de ani din bronzul unor clopote, Tunul fost găsit în august 1906 în partea veche a oraşului Târgu-Secuiesc, cu ocazia unor construcţii efectuate în curtea spitalului. Acesta este singurul tun care s-a păstrat până în ziua de astăzi din cele 64 turnate de revoluţionarul paşoptist Gabor Aron. Autentificarea lui s-a putut face pe baza tehnicii speciale de fabricare, descrisă de artileriştii veterani paşoptişti – neavând utilaje pentru realizarea ulterioară a găurii, locuitorii din Târgu- Secuiesc, unde a fost făcut tunul, au turnat tunuri cu gaură. Tunul are un calibru de 90 mm, o lungime de 156 cm şi aproximativ 370 kg.