Chiar, ce ne mai rămâne după ce trei judeţe din inima României vor constitui capul de pod al unei Axe care se construieşte acum, cu mari eforturi manipulatorii, de către Ungaria? Se vede cu ochiul liber că Ungaria a trecut cu arme şi bagaje de partea Rusiei, Chinei şi Asiei în general – lucru pe care nu i-l poate reproşa nimeni, pentru că de-acolo vine. Ticăloşia lui Orbán Viktor este alta, şi anume să te faci că eşti european cu acte-n regulă, dar de fapt să fii „calul troian” al Rusiei în Uniunea Europeană! Asta este „performanţa” reuşită de Viktoraş al lor în relaţia cu europenii. Trist, îmi aduc aminte că aveam nişte amici care-mi cântau refrene de genul: „noi, românii, i-am trădat pe nemţi în al doilea război mondial şi am făcut-o degeaba, nu am fost recunoscuţi ca naţiune cobeligerantă, ungurii au stat până la capăt lângă Hitler, măcar şi-au păstrat onoarea”... Care onoare?!

Ungaria face un joc aiurea, care nu-i caracterizează pe unguri, ei când îşi pun ochelarii de cal merg cu ei pe ochi până-n pânzele albe... Viktor Orbán schimbă regula jocului politic pe care-l face Ungaria în această parte a lumii. Nu că ar conta prea mult ţara asta în concertul naţiunilor europene, dar nimeni nu pricepe ce vrea premierul Ungariei (la ei preşedintele e mai mult decât inutil). E clar că „şeful” suprem doreşte relaţii privilegiate pe Axa Moscova-Budapesta-Ankara-Beijing pentru că s-a săturat de „frânele” pe care i le pune Uniunea Europeană, inclusiv în materie de reîntregire a Ungariei Mari. Trădarea partenerilor europeni de către Viktor Orbán e pregătită de mult, ea a aşteptat doar momentul potrivit, care s-a produs acum, odată cu criza ucraineană. „Noua ordine” capitalistă de stat visată de Viktor Orbán, precum şi despărţirea sentimentală de constrângerile vechii ordini europene, îi oferă acestuia tupeul necesar pentru a da lecţii de autonomie pe criterii etnice prietenului său Victor Ponta.

Se va alătura Bucureştiul acestei Axe? Este o întrebare deloc superfluă, căreia mincinoşii care ne conduc nu-i vor oferi un răspuns până la alegerile prezidenţiale din toamnă, esenţiale pentru celălalt Victor. După alegeri ne vom afla în faţa unei realităţi pe care n-am dorit-o, care ne-a fost impusă în mod absolut „democratic şi liberal” de prietenul prietenilor înfrăţiţi Orbán – Putin – Xi Jinping – Erdogan. O realitate la care „Ţinutul Secuiesc” şi premierul-posibil-preşedinte Victor Ponta visează să se afilieze. Citez din declaraţiile premierului de săptămâna trecută: „Uniunea Europeană e din nou în recesiune, trebuie să ne îndreptăm spre Asia, Turcia, India”. O altă minciună, Europa nu e în recesiune, e în stagnare, economia Ungariei e chiar în creştere, dar ce mai contează?! Ponta n-a reuşit să recunoască nici măcar recesiunea din economia României, de unde să ştie el cum e cu Uniunea Europeană?!

Până una-alta, să vedem care va fi situaţia „Ţinutului Secuiesc” în „România puternică” pe care ne-o promite Victor Ponta. Ca să aflăm ce şi cum, nu trebuie decât să citim proiectul de statut al viitorului „Ţinut Secuiesc”. E greu, recunosc că mi-am cam depăşit posibilităţile, am dat de-o exprimare vecină cu limba de lemn şi de-o limbă română vecină cu doamna Biró Rozália. Cred că, de fapt, Rózsa néni a fost propusă în funcţia supremă la Ministerul Culturii pentru cunoştinţele ei în a formula lucruri de neînţeles în actele administraţiei publice locale, dar şi pentru următoarea frumoasă propunere legislativă conţinută în proiectul cu pricina: „Lista bunurilor mobile şi imobile care aparţin patrimoniului de interes naţional excluse din competenţa decizională a regiunii sau judeţului se întocmeşte de Ministerul Culturii...”. Iată cum se leagă toate, uite de ce vrem un ministru colo, un altul colo... UDMR şi-a cunoscut şi şi-a apărat întotdeauna interesele mai bine decât oricare altă formaţiune politico-etnică. E drept, a şi fost ajutată de partidele româneşti de la Putere şi din Opoziţie. Altfel, de ce să vrei un ministru maghiar la Ministerul Culturii din România?!

Proiectul ăsta de statut al viitorului „Ţinut Secuiesc” autonom va mai ajunge în paginile ziarului, chiar dacă nu-mi propun un serial pe această temă. Acum v-aş mai da un singur punct de reper, pentru a înţelege cum vor fi românii obligaţi să înveţe limba maghiară. Citiţi întregul articol 80, dar atenţie la cifra (3): „Toate aceste acte redactate, tipărite şi eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc vor fi recunoscute pe teritoriul întregii ţări ca acte oficiale”. Altfel spus, nu doar noi, românii care trăim în „Ţinutul Secuiesc”, va trebui să învăţăm ungureşte, ci şi moldovenii din Vaslui, oltenii din Scorniceşti, germanii din Sibiu, ba chiar şi turcii din Constanţa sau sârbii din Timişoara. Dacă nu vom fi în stare, nicio problemă, se rezolvă, va fi nevoie doar ca instituţiile statului român să angajeze vorbitori de limbă maghiară pe întregul teritoriu al ţării. Să recunoaştem, este o mostră de bună şi eficientă guvernare UDMR-PSD, în care Ponta şi aliaţii lui de stânga sunt vioara a doua.