covasnamediaCât e timpul mediu de așteptare la Urgențele din Sfântu Gheorghe
O oră și 14 minute este timpul mediu de așteptare la Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” din Sfântu Gheorghe. Statistica este bazată pe datele din 2023, prezentate joi, într-o conferință de presă.
Tot în acest context, s-a vorbit și despre faptul că, anul trecut, aici au fost văzuți aproape 36.500 de pacienți. Printre aceștia, s-au numărat și peste 8.500 de copii care au primit îngrijiri medicale de urgență de la specialiști.
Datele arată și că dintre pacienții care au ajuns la UPU, 1.180 au fost încadrați la cod galben (critici cu potențial mare de agravare) și 27.248 de cod verde (unde starea nu era critică, dar necesitau investigații și posibil internare pe secțiile de specialitate din spital).
„Repetăm de multe ori că Urgența nu este folosită doar pentru cazuri de urgență, ci și pentru acele situații care pot fi rezolvate fie la nivel de medicină de familie, fie la nivel de policlinică, fie la nivel de tratamente în afara spitalului. Cu toate acestea, este o bucurie pentru mine că pot să afirm că timpul mediu de așteptare este o oră și 14 minute. Asta înseamnă luarea în evidență și primul tratament administrat. (...) Dacă e urgență, cod roșu, atunci se lasă codul galben sau verde să aștepte. Codul roșu are întotdeauna prioritate. Adică, în medie, cei 36.500 de pacienți au așteptat o oră și 14 minute. Unii au putut aștepta un minut, alții două ore”, a declarat, în conferința de presă de joi, managerul spitalului, András-Nagy Róbert.
Întrebat totuși de ce există acest timp de așteptare, managerul SJU Sfântu Gheorghe a vorbit despre o problemă de sistem.
„Nu putem schimba doar la nivel de spital. O oră și 14 minute, raportat la 4 ore în alte spitale, la 6 ore sau chiar 12 ore în alte spitale, cred că este o medie considerabilă și notabilă. (...) Acest lucru depinde de cine este la Urgență. Nu mă refer la personalul medical, ci pacienți. Dacă vine un caz grav, o tromboliză, atunci ne vom ocupa de ea, nu de durerea de spate de două săptămâni. Iar dacă cel care vine la urgențe cu durere de spate de două săptămâni și, prin absurd, Urgența este goală, atunci intră direct. Dar există acest triaj. (...) Eu apreciez că este o fereastră de timp rezonabilă, raportat la alte spitale, raportat la alte situații. Da, nu trebuie să înțeleagă nimeni că indiferent la ce oră vine și este nu sau nu este cineva în fața lui va aștepta peste o oră. Depinde de fiecare moment. S-ar putea ca la 3 noaptea să nu fie nimeni în urgență, dar peste două ore deja să fie un accident grav pe un drum și urgența să fie plină de cod roșu”, a mai declarat managerul.
Foarte mulți aveau programare la policlinică
O analiză a conducerii unității medicale a arătat și că dintre toți cei care s-au prezentat la Urgențe anul trecut, 16.638 figurau cu programare în ambulatoriu la acel moment.
„Este o cifră mare. (...) Programările în policlinică, la investigații, la CT, la rezonanță magnetică, la analize medicale se fac pentru că, în primul și în primul rând, e un calup de bani alocat cu această destinație. În momentul în care crește această valoare, atunci imediat scade și timpul de așteptare la o analiză medicală. Pe parte de ambulatoriu, mai intervine și o altă chestiune, și anume resursa umană. Apoi intervine și o chestiune legislativă. Astăzi, normele la contractul-cadru, legea după care spitalele asigură servicii medicale, stabilesc următorul lucru: se decontează per/zi/program de medic 28 de consultații. E puțin. De aceea se fac aceste liste de așteptare, pentru că este stabilită o fereastră de timp, în medie de 15 minute, pentru o consultație, și e împărțit pe orarul de funcționare. Există două posibilități de creștere imediată. În măsura în care e permis și finanțare există, trebuie angajați mai mulți medici, ca să crească numărul de ore”, a explicat András-Nagy Róbert.
Statisticile Spitalului Județean mai arată și că în 2023 au avut loc aproape 100.000 de consultații în Policlinică.
Totodată, datele mai arată că aproape 18.700 de pacienți au primit îngrijire continuă în spital, în timp ce 9.765 de pacienți au fost tratați în regim de zi și că, în total, s-au realizat 4.500 de intervenții chirurgicale. În laborator, au fost procesate în total aproximativ 430.000 de probe, iar în centrul de imagistică s-au efectuat peste 38.000 de investigații.
