ACTUALITATE 25 mai 2010

Castrul roman de la Breţcu, viitor brand turistic

de Covasna Media | 1358 vizualizări
Cercetări ultramoderne în situl arheologic de la Breţcu. MNCR si Institutul de Arheologie din Frankfurt colaborează în cadrul unei cercetări de amploare asupra castrului roman Angustia Așezată într-o zonă pitorească, comuna Breţcu ar putea deveni un punct de atracţie turistică și datorită unui valoros sit arheologic – castrul roman cunoscut sub denumirea de Angustia – care este poziţionat acolo și care este supus în prezent unor cercetări ultra moderne derulate în baza unui protocol încheiat între Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) și Institutul de Arheologie din Frankfurt, unul dintre cele mai respectate institute din domeniu, din lume.

Cercetări ultramoderne în situl arheologic de la Breţcu. MNCR si Institutul de Arheologie din Frankfurt colaborează în cadrul unei cercetări de amploare asupra castrului roman Angustia

Așezată într-o zonă pitorească, comuna Breţcu ar putea deveni un punct de atracţie turistică și datorită unui valoros sit arheologic – castrul roman cunoscut sub denumirea de Angustia – care este poziţionat acolo și care este supus în prezent unor cercetări ultra moderne derulate în baza unui protocol încheiat între Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) și Institutul de Arheologie din Frankfurt, unul dintre cele mai respectate institute din domeniu, din lume.

Graniţa de est a Daciei Romane

Directorul MNCR, Valerii Kavruk, a afirmat că arealul de care se ocupă Muzeul coincide tocmai cu granița de est a Daciei Romane și au considerat că una din prioritățile lor trebuie să fie tocmai acest „limis”.

În urma unor discuții derulate de-a lungul mai multor ani cu diverși potențiali parteneri, acestea s­au concretizat într-un parteneriat serios derulat cu Institutul de Arheologie din Frankfurt, prin cercetătorul basarabean stabilit în Germania Alexandru Popa, angajat al Institutului, care se ocupă tocmai de perioada romană și este interesat personal de zona respectivă.

Castrul roman este unul dintre cele mai frumoase din Europa și a atras interesul deosebit al cercetătorilor de la Institutul din Frankfurt. El datează din perioada sec. II - III după Hristos și avea rolul de a păzi pasul Oituz, din care veneau barbarii să atace Imperiul Roman, fiind un punct strategic al Daciei Romane, atât pentru controlul asupra acestui pas, cât și pentru asigurarea drumului de legătură între Marea Neagră și orașele dacice.

Fiind atât de aproape de drumul național intens circulat și în zonă frumoasă, locul este cu atât mai potrivit din punct de vedere turistic, odată ce va fi reconstituit.

Metode non-distructive, direct la ţintă

Spre deosebire de alte proiecte arheologice, proiectul de la Brețcu aduce o abordare diferită și inedită chiar și pentru arheologia germană – foarte avansată în domeniu - prin metodele de cercetare. Directorul MNCR a explicat că scopul lor nu este de a dezveli toate drumurile romane despre care au cunoștință că se află în zonă sau toate castrele romane, și nici să facă săpături arheologice de anvergură, ci metodele utilizate sunt mult mai moderne și permit localizarea exactă a ceea ce află sub pământ și prin urmare alegerea exactă a obiectivelor care se doresc a fi supuse săpăturilor, forma sau locația lor.

„În primul rând, suntem conștienți că generațiile viitoare vor avea metode de cercetare mai bune și nu ar fi drept ca ele să nu mai aibă aceste situri pentru că le-am săpat noi, și atunci principiul acesta al cercetării non-distructive pleacă de la dorința de a păstra pentru viitoarele generații posibilitatea de reluare a cercetărilor în lumina noilor posibilități tehnologice. Mai mult, vrem să redăm publicului larg aceste monumente romane care sunt foarte spectaculoase”, a afirmat Kavruk.

Aparatură de scanare a castrului

Concret, cercetările derulate la Brețcu sub conducerea lui Alexandru Popa presupun o aparatură costisitoare care a permis de exemplu scanarea castrului, astfel încât se știe la stadiul actual al cercetărilor unde erau zidurile, grajdurile, unde casa comandantului, a ofițerilor și așa mai departe, toate acestea fără săpături.

„Ne aflăm și la o confluență a metodelor de cercetare. Ideea este de a pleca puțin de la metodele convenționale ale arheologiei, și înainte de a intra cu hârlețul în pământul strămoșilor încercăm să folosim toate metodele non distructive, indiferent cât de costisitoare sunt, pentru că prețul pe care îl plătim dând cu hârlețul unde ne duce capul este mult mai mare decât pentru a vedea inițial despre ce este vorba și a folosi toate metodele moderne cunoscute la moment pentru a lăsa cât mai mult generațiilor ulterioare”, a afirmat Alexandru Popa.

Potrivit acestuia, din informațiile pe care le deține, metoda aceasta de lucru nu a fost aplicată la modul la care se aplică la Brețcu, în sensul în care aici se lucrează și se fac măsurătorile pe loc, nu în laborator, iar cu spectrometrul nici nu s-au mai făcut, decât pe suprafață deja săpată, când mult fusese deja distrus.

„Suntem la început, Brețcu oferă posibilitatea încercării. Avem în comună un primar foarte interesat care a fost deschis. Avem posibilitatea de a verifica această ipoteză ca metodă de lucru, iar dacă ea își va găsi confirmarea aici, vom avea nu numai o imagine pentru Brețcu, ci vom avea un model de lucru pentru toată arheologia provincial romană”, a mai spus cercetătorul Alexandru Popa.

Aparate nemaivăzute în România

Cei doi parteneri ai proiectului au explicat că, în acest an, se iau anumite probe din pământ, cu ajutorul unor aparate care la noi în țară nici nu s-au mai văzut, și care permit cercetătorilor să determine concentrația de fosfați din sol – care rămân în urma dispariției substanțelor organice. Acest lucru permite de exemplu ca dincolo de ceea ce rămâne în sol – ceramică, sticlă etc - și de informațiile pe care le au despre castru, să determine câte unități de cavaleri avea el, prin stabilirea locației grajdurilor cu cai – întrucât acolo se afla și multă urină, din care rezultă mulți fosfați.

De asemenea, în campania de cercetare din anul 2008 au folosit un magnetometru cu 6 sonde, care măsoară pasiv câmpul magnetic al solului și în funcție de oscilațiile anomaliilor se obține o imagine.

Cu o singură mișcare ei pot măsura o fâșie de 3 metri, aparatul ultraperformant are sistem GPS pe el, poate măsura în timp real poziția lor pe glob, pe câmp, și permite să se vadă ce spațiu a fost acoperit și ce nu.

În afară de geomagnetism s-au mai făcut măsurători cu georadar, care emană raze X în sol și le și captează.

Toate acestea au permis realizarea unor reconstituiri tridimensionale ale zonei și vor face ca la momentul începerii săpăturilor acestea să fie țintite.

Printre altele, castrul de la Brețcu prezintă două zone cu barăci, clădirea principală, depozit de cereale, casă a comandatului sau ofițerilor cu rang înalt și date clare că ar fi vorba despre o trupă de 600 – 700 de soldați călare care au păzit zona.

Angustia – brand turistic

Alexandru Popa spune că, pe viitor, dorința lor ar fi constituirea unui brand nou, care aparține deja MNCR, și anume Angustia, care să ajute la atragerea diferitelor sfere care că contribuie la crearea unei impresii despre ce anume a fost în acest castru. Acest lucru presupune o colaborare cu autorități locale, arhitecți care să ajute la reconstituire, ingineri și așa mai departe. De asemenea, se dorește înființarea unei asociații care să funcționeze în acest scop.

Dorința partenerilor din proiect este ca dincolo ce informația științifică pe care o oferă acest sit el să fie aproape și de publicul larg, nespecializat, care să găsească aici atât date, cât și o posibilitate de a se simți bine.

Partenerii acestor cercetări sunt MNCR, Institutul de Arheologie din Frankfurt, Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj Napoca, Universitatea Pedagogică de Stat din Chișinău, care în anul 2008 a trimis o echipă de masteranzi cu care s-a lucrat, și alți colaboratori.

Proiectul care se derulează acum este de fapt pregătirea unui proiect mai mare care urmează să fie înaintat Agenției Naționale de Cercetare din Germania. Lucrările derulate până acum au fost finanțate de Institutul din Frankfurt și cel din Cluj parțial, fiind în valoare de 30.000 de euro, iar pentru campania din acest an Alexandru Popa a câștigat un proiect la Institutul German de Arheologie, de la centrala din Berlin, care se ridică la 10.000 de euro.

Dincolo de aspectele prezentate, directorul MNCR a mai subliniat că, din păcate, în România nivelul metogologic la care se află arheologia este foarte depășit, iar colaborările Muzeului cu parteneri de genul Academiei Britanice, cu care lucrează la Figa, în Bistrița, sau cu Institutul din Frankfurt, face ca cercetările să fie unele de top, care să aducă informații sigure și foarte utile, în plus în cadrul acestei colaborări angajații au ocazia să se formeze profesional lucrând cu specialiștii de peste hotare, interesați de siturile și valorile noastre arheologice.

Ana Sidon

Teme articol: TURISM MNCR Bretcu Castru roman
Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.