Anul acesta a scăzut simţitor producţia de cartofi a judeţului Covasna şi implicit cea naţională, ceea ce a atras după sine şi vânzări mai puţine precum şi o îngrijorare reală în rândul producătorilor de cartofi Directorul Stațiunii de Cer ce tare și Dezvoltare a Cartofului (SCDC) Târgu-Secuiesc, Mike Luiza, a declarat că în 2010 cartoful covăsnean a fost afectat de mană, ploile abundente ale verii precum şi de apariţia unor noi boli ale culturii, toate acestea ducând la o producţie mai mică în comparaţie cu anul trecut. Astfel, dacă în 2009 judeţul nostru a produs aproximativ 18 tone de cartofi, producţia acestui an atinge în jur

Anul acesta a scăzut simţitor producţia de cartofi a judeţului Covasna şi implicit cea naţională, ceea ce a atras după sine şi vânzări mai puţine precum şi o îngrijorare reală în rândul producătorilor de cartofi

Directorul Stațiunii de Cer ce tare și Dezvoltare a Cartofului (SCDC) Târgu-Secuiesc, Mike Luiza, a declarat că în 2010 cartoful covăsnean a fost afectat de mană, ploile abundente ale verii precum şi de apariţia unor noi boli ale culturii, toate acestea ducând la o producţie mai mică în comparaţie cu anul trecut.

Astfel, dacă în 2009 judeţul nostru a produs aproximativ 18 tone de cartofi, producţia acestui an atinge în jur de 12-14 tone. Mike Luiza a explicat că producţia de cartofi a judeţului este împărţită în cea aparţinând micilor producători şi cea aparţinând marilor produc ători, iar acest aspect, combinat cu factorii naturali, lipsa de subvenţii pentru cartoful de sămânţă şi contaminarea pe diverse căi cu dăunători, a generat această problemă a producţiei mici şi a unei situaţii negative care tinde să se perpetueze şi pe viitor, dacă nu se vor găsi soluţii.

„Producătorii mari sunt foarte puţini comparativ cu nivelul suprafeţei de cultivat pe care o are judeţul nostru, 80% din aceasta aparţinând de fapt micilor producători. Dău nătorii de sol, ploile abundente şi lipsa cartofului de sămânţă au dus la situaţia în care în judeţul nostru s-au cultivat cartofi de sămânţă pe 270 de hectare şi în Harghita 150 de hectare, în condiţiile în care la nivel naţional s-au cultivat 800 de hectare. Ceea ce accentuează situaţia grea este faptul că statul nu acordă subvenţii, în vreme ce unităţile fitosanitare controlează doar persoanele autorizate pentru a cultiva. Prin urmare, pentru că nimănui nu-i convine să-i fie confiscat produsul, foarte mulţi nu se mai declară ca producători”, a explicat Mike Luiza.

Planuri pentru 2011

Directorul SCDC a arătat că Staţiunea are pentru 2011 două mari obiective, acestea fiind reorganizarea sistemului de producţie a cartofului şi implementarea politicilor europene în

protecţia plantelor, astfel încât să fie evitaţi dăunătorii de carantină.

„Trebuie să avem un control asupra bolilor de caran tină, prin aplicarea legilor europene. În acest sens trebu iesc găsite soluţii, deoarece în România fiecare cultivă ceea ce vrea, iar pământul nefiind comasat, cultura de cartofi a unui producător declarat este mereu în pericol de a fi contaminată de culturile vecine, care dacă aparţin unui producător nedeclarat nu sunt verificate de unităţile fitosanitare.

În plus, trebuie găsite şi modalităţi de despăgubire a producătorilor în cazul confiscării cartofilor din cauza contaminării acestora. Există un cerc vicios, deoarece implementarea acestor măsuri im pli că fonduri, ca şi subvenţionarea cartofului de sămânţă şi schimbarea unor mentalităţi”, a spus Mike Luiza.

În acest sens, directorul Staţiunii a mai precizat că întregul aspect este agravat de comerţul cu cartofi de la marginea drumului şi cartofii străini care intră în ţară fără documente, ambele cazuri favorizând nu doar apariţia bolilor de cartofi ci şi evaziunea fiscală.

Cartoful covăsnean a ajuns în hypermarketuri

Chiar dacă anul acesta a scăzut producţia de cartofi covăsneni inclusiv din cauza ploilor din vară, există totuşi un aspect pozitiv: marii producători au reuşit să vândă marfa, cea mai mare parte a acesteia ajungând în supermarketuri şi hypermarketuri.

„Această realitate este dată de faptul că la nivelul întregii Europe s-a înregistrat o scădere a producţiei de cartofi – din cauza inundaţiilor, a carantinei fitosanitare şi inclusiv a secetei din Rusia, care a făcut ca această ţară să cumpere cantităţi imense de cartof vest-european. Astfel, în România s-a vândut foarte bine cartoful, la un preţ foarte bun. Toată această situaţie a generat însă inclusiv neplăceri fabricilor care aveau contracte cu unii producători, deoarece aceştia nu au mai onorat obligaţiile contractuale, prefe rând să vândă cartoful direct pe piaţă, în condiţiile în care preţul impus de aceasta a fost cuprins între 80 de bani şi un leu pe kilogram, ajungând în această perioadă să se vândă la consumator cu 1,20-1,50 de lei, în funcţie de calitate”, susţine Mike Luiza, adăugând că ceea ce a mai rămas din producţia acestui an este cantitatea de cartofi existentă la micii producători, de cele mai multe ori destinată consumului propriu.

Din datele oferite de către aceasta, cartoful covăsnean începe să aibă din nou concurenţă în cartofii importaţi din Grecia, Turcia şi Egipt, ţări în care au loc două recolte şi care oferă acum, în decembrie, cartofi noi. Se pare că aceşti cartofi noi, în special cei mici, sunt foarte căutaţi de consumatorii cu pretenţii din Europa şi chiar din România, deci pentru echilibrarea concu ren ţei, ţara noastră şi judeţul Covasna - cel care dă cea mai mare producţie anuală de cartofi, vor trebui să găsească pe viitor soluţii care să ducă în primul rând la mărirea producţiei, astfel încât cartoful românesc să primeze pe piaţa internă.