Cartofi covăsneni pe rafturile Carrefour
Un producător covăsnean livrează 20% din cartofii necesari lanţului francez.
În ciuda dificultăților cu care se confruntă agricultura românească, producția de cartofi a acestui an a fost una mai mult decât însemnată, iar producătorii covăsneni au reușit, mulți dintre ei, să încheie contracte profitabile care le asigură vânzarea pe următoarele luni. Unul dintre cazurile elocvente în acest sens și care dovedește clar că munca, persevernța și seriozitatea pot garanta succesul, este povestea producătorului covăsnean Mihail Mucsi din zona Târgu Secuiesc. În urmă cu câteva săptămâni, Mucsi a semnat un contract cu Carrefour Romania, astfel că va asigura mai bine de 20% din cartofii pe care lanțul francez îi vinde anual în ţara noastră. Pentru compania lui Mihail Mucsi asta înseamnă vânzarea a 50% din totalul producției din acest an, astfel că, timp de șase luni, camioanele sale vor porni necontenit spre București și alte puncte ale Carrefour.
Afacere de familie
Mihail Mucsi, care în 1979 a absolvit o facultate de horticultură, a lucrat în trecut la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare a Cartofului (SCDC) Târgu-Secuiesc, iar apoi a început o afacere pe cont propriu, Agrico-M, în aceasta implicându-se întreaga sa familie. Pentru Carrefour România a început să vândă cartofi cu ani în urmă, compania sa fiind certificată la nivel european și deținând certificatul Global G.A.P. care atestă faptul că produsele sale sunt urmărite în toată perioada de vegetație – de la sămânță, pregătirea pamântului, plantare, pesticide și îngrășăminte chimice. Mihail Mucsi explică faptul că ceea ce produce nu este un produs ”eco”, dar are toate calitățile cerute unui produs natural. În primii ani, livrarea către Carrefour s-a făcut în cantități mai mici, dar cu timpul afacerea covăsneanului s-a extins, acesta investind inclusiv într-o linie de ambalare, ceea ce i-a crescut imediat competitivitatea. De-a lungul timpului, producătorul a accesat programe europene și a fost permanent informat cu privire la facilitățile acordate fermierilor – diverse legi și facilități, așa că a reușit în cele din urmă să se perfecționeze în ceea ce privește producția – prin achiziționare de utilaje agricole.
Nu există timp de pierdut...
Revenind la recentul contract cu Carrefour, Mihail Mucsi spune că semnarea acestuia a inclus în primul rând un caiet de sarcini prin care erau trasate toate aspectele legate de tehnică, tehnologie, calitatea și trasabilitatea cartofilor pe care avea să-i livreze. Toate acestea însă au presupus investiții de-a lungul vremii – în tehnologie și utilaje, care au contribuit la îndeplinirea unor standarde; și pentru că investițiile nu au fost deloc ieftine, ele s-au realizat în principal cu credite care trebuiesc plătite la timp, deci nu există niciodată timp de pierdut sau varianta de a da greș.
”Nu dăm cartofii oricum, la voia întâmplării. Anul trecut am livrat către cei de la Carrefour 2.000 de tone, dar între timp s-au schimbat și condițiile, dar și pretențiile. Am investit într-o linie de ambalare specială – 160.000 de euro, iar contractul cu Carrefour include acum livrarea a trei tipuri de cartofi: pentru salată, pentru prăjit și pentru piure. Sunt ambalaje speciale, fiecare marcate corespunzător și cu specificația Produs Românesc”, ne-a spus Mihail Mucsi, care în acest an a avut o producție de 40 de tone de cartofi la hectar, în condițiile în care a cultivat cartofi pe 110 hectare. Din această producție, peste jumătate se duce în consum – contractul direct cu Carreforur, plus cele cu supermarketurile – prin intermediari, dar mai există și producția de sămânță.
Contract garantat cu seriozitate și disponibilitate
L-am întrebat pe Mihail Mucsi care este secretul semnării unui contract cu un lanț de magazine precum Carrefour, în condițiile în care, nu de puține ori, unora dintre producători li s-a întâmplat să rămână cu cartofii în depozite.
”Nu știu dacă e vorba despre un secret, cât e vorba despre implicare și seriozitate, punctualitate și corectitudine. Comenzile trebuiesc onorate mereu, nu merge așa, să zici că nu poți să livrezi atunci când ți se comandă. Uitați, mie de exemplu, cei de la Carrefour mi-au cerut acum să livrez duminică, o fac. În plus, mi-au trimis o notificare prin care mă anunță că au nevoie de cartofi pe 26 decembrie și apoi pe 2 ianuarie 2012, căci atunci va fi cerere, de exemplu. Având contract cu ei, nici nu mă gândesc să spun că nu se poate, asta e ideea – să fii capabil să răspunzi mereu cererii, să găsești soluții”, spune Mihail Mucsi, care recunoaște că primește un ajutor imens din partea familiei – pe lângă faptul că atât soția cât și fiica sa sunt absolvente de horticultură, ele îl ajută foarte mult inclusiv prin faptul că al are libertatea de a se dedica total afacerii.
”Cartof de Covasna” produs la Suceava
Mândru și dedicat afacerii sale pe care o face pe baza meseriei dobândite, Mihail Mucsi spune că nu există în țară un cartof mai bun decât cel ”de Covasna”, deci firesc ar fi ca toate magazinele și supermarketurile să se bată pe cartofii noștri.
”Să vă povestesc ceva: eram acum câțiva ani într-o piață din București, când am văzut cartofi de vânzare la o tarabă; și scria ”cartofi de Covasna”. Bucuros că văd pe unul de la noi, m-am dus să intru în vorbă cu vânzătorul-producător și normal că am început să-i vorbesc ungurește, că dacă era de pe aici, chiar dacă nu știa să vorbească, de înțeles tot m-ar fi înțeles. Și când colo, ce să vezi...? Omul habar nu avea, era din Suceava și a recunoscut că pentru vânzare a zis că are ”cartofi de Covasna”, că aceștia sunt căutați și recunoscuți. Așa că, vă spun, ai noștri sunt cei mai buni. Sigur, relief ca noi au și sucevenii, harghitenii sau brașovenii, dar cartofii lor nu ies la fel de buni ca ai noștri, pentru că noi avem o climă puțin deosebită de a lor – un crivăț ce naște un vânt special vara și care face ca solul să se usuce mai repede... plus un sol mult mai bogat nutritiv. Cartofii covăsneni sunt incontestabil cei mai buni din țară și nici nu se compară cu cei din Uniunea Europeană, care sunt mai mult de jumătate artificiali”, povestește pasionat Mihail Mucsi.
TVA-ul de 24% încurcă pe toată lumea
În ceea ce privește agricultura românească, Mucsi spune că piața internă a fructelor și legumelor este, într-adevăr, una haotică, existând numeroase tentative de a fenta sistemul – un sistem aspru cu producătorii.
„Vedeți cum e, eu lucrez pe cinstite, că așa am făcut mereu, dar nu de puține ori mi se cere să vând fără factură, căci TVA-ul acesta de 24% încurcă pe toată lumea. Până la urmă, despre ce fel de concurență vorbim când ne gândim la condițiile agriculturii din Franța și la faptul că un producător de acolo are un TVA de 4-5%, comparativ cu condițiile de aici și un TVA de 24%...? De asta se ajunge în situații în care nici producătorii și nici cumpărătorii nu vor să taie factură, că trebuie să dea și să tot dea la Stat”, spune producătorul.
„Asocierea” este cuvântul de bază
Mihail Mucsi este de părere că, pe de altă parte, agricultura e o chestiune de risc – sunt ani în care pierzi și ani în care recuperezi pierderile, deoarece nu e un domeniu în care rezultatele să depindă strict de munca ta. Tocmai de asta, Mihail Mucsi crede că a făcut bine să înceapă lucrul în producție la începutul anilor ’90, când deși era trecut de prima tinerețe, ceva curaj pentru a o lua pe cont propriu tot mai avea. În ce-i privește pe tinerii din ziua de azi care vor să lucreze în agricultură, Mucsi crede că „asocierea” este cuvântul de bază.
„E frumos și admirabil să vrei să faci ceva în agricultură, să vrei să trăiești din roadele pământului. Dar un tânăr nu va răzbi singur, pentru că cerințele cumpărătorilor sunt tot mai complexe și mai ridicate. De asta e nevoie de asociere, iar asta e greu de realizat, eu mă uit și la noi, producătorii mai mari și vechi, cât de greu ne e să ne asociem, să acceptăm alte idei...”, mai spune covăsneanul.
În ceea ce privește planurile pe perioada următoare de timp, Mihail Mucsi spune că acestea includ investiții în noi spații de depozitare – speciale pentru menținerea cartofilor cât mai aproape de proprietățile pe care le au la cules. În rest, Mihail Mucsi speră la o reglare a pieței, la menținerea unui preț rezonabil al cartofului – atât pentru producători cât și pentru consumatori.