Judeţul Covasna continuă să ofere aceleaşi perspective limitate ale pieţei muncii, şomajul ajungând în prezent la 9,6%, ceea ce reprezintă aproape 9.000 de persoane care nu au loc de muncă. Prin acest procent al şomajului, judeţul Covasna se situează la coada judeţelor din punct de vedere al ocupării pe piaţa de muncă, alături de judeţe precum Vaslui, Mehedinţi, Ialomiţa şi Alba, în vreme ce rata şomajului la nivel de ţară este

Judeţul Covasna continuă să ofere aceleaşi perspective limitate ale pieţei muncii, şomajul ajungând în prezent la 9,6%, ceea ce reprezintă aproape 9.000 de persoane care nu au loc de muncă. Prin acest procent al şomajului, judeţul Covasna se situează la coada judeţelor din punct de vedere al ocupării pe piaţa de muncă, alături de judeţe precum Vaslui, Mehedinţi, Ialomiţa şi Alba, în vreme ce rata şomajului la nivel de ţară este de 6,7 procente.

Directorul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Covasna, Kelemen Tibor, a declarat că, în vreme ce în mod normal primăvara aduce cu sine o vitalizare a ofertelor de muncă în alte zone ale ţării, în judeţul nostru nu există niciun semn în acest sens.

Numărul şomerilor indemnizabili este de 2.706, în vreme ce şomerii neindemnizabili reprezintă 5.783 de persoane. Cei mai mulţi şomeri, peste 3.500, sunt în Sfântu-Gheorghe, Târgu-Secuiesc are la rândul său aproape 1.900 de şomeri, Baraolt 1.800, Covasna 1.700 iar Întorsura Buzăului are 650 de şomeri.

Categoriile sociale din care provin persoanele aflate în şomaj sunt dintre cele mai diverse, însă potrivit lui Kelemen Tibor se poate vedea foarte clar că cei mai afectaţi de şomaj continuă să fie cei fără prea multe studii şi cei cu vârste de peste 40 de ani. Rândurile şomerilor covăsneni au fost îngroşate de curând cu peste 50 de persoane - foştii angajaţi de la Fabrica de Ţigarete care şi-au depus actele de şomaj până pe 14 martie, alte 18 persoane disponibilizate de la Abo Farm, 11 disponibilizaţi de la Primăria Vâlcele şi alte disponibilizări efectuate de o firmă de protecţie şi pază şi alţi angajatori din domeniul alimentar şi nealimentar.

Pe de altă parte, majoritatea şomerilor neindemnizaţi din judeţ sunt şi beneficiari ai ajutorului de Stat pe care îl reprezintă venitul minim garantat, în luna februarie a acestui an înregistrându-se aproape 5.000 de solicitări în acest sens.

În ceea ce priveşte ofertele de muncă, acestea sunt din ce în ce mai puţine şi apar cel mai des în domenii precum construcţiile, comerţul sau confecţiile, căutându-se deopotrivă şi muncitori necalificaţi. Ofertele limitate de locuri de muncă se explică inclusiv prin faptul că, faţă de anul trecut, numărul agenţilor economici a scăzut ca urmare a falimentelor provocate de criză - astfel, au dispărut 130 de agenţi economici şi 745 de persoane şi-au pierdut calitatea de angajat, ceea ce reprezintă un minus de 3,6 milioane de lei la fondul de salariu raportat către AJOFM.

În aceeaşi idee, Kelemen Tibor a arătat că salariul mediu brut în judeţul Covasna rămâne printre cele mai mici din ţară, acesta fiind cuprins între 1.125 - 1.132 de lei.

“Acest salariu este cu mult sub media pe ţară, iar sintagma de “prost plătit” nu există în judeţul Covasna, pentru că astea sunt salariile şi nimeni nu oferă mai mult. Ceea ce face să existe o minimă diferenţă între calitatea de şomer şi cea de angajat, în condiţiile în care uneori cineva poate avea şomajul de 500 de lei, iar un angajat plătit cu salariul minim ia puţin mai mult decât şomerul”, a mai explicat directorul AJOFM Covasna.