În curtea unui locuitor din Sita Buzăului a fost găsită o carmangerie clandestină cu peste 500 de kg de produse din carn.

La nici o săptămână de la descoperirea atelierului clandestin de prelucrare a laptelui de la Belin, iată că inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Covasna au depistat în urma unui control un nou atelier care funcţionează ilegal, de această dată de prelucrarea produselor din carne.

Sute de kilograme de carne şi salam

În curtea lui Gheorghe Hosu, din localitatea Sita Buzăului, inspectorii DSVSA au depistat un atelier clandestin de prelucrare a cărnii. În locaţia din curtea acestuia se găseau la data controlului 112 kg salam, 64 kg cârnaţi, 35 kg pastramă porc, 10 kg muşchiuleţ, 27 kg pastramă oaie, 60 kg carne de vită şi 225 kg carcase de porc. La solicitarea inspectorilor, persoana nu a putut prezenta niciun document de înregistrare sau autorizare pentru activităţile desfăşurate şi niciun act de provenienţă a cărnurilor, ori a materiei prime folosite. După declaraţia proprietarului, marfa a fost vândută în special în alte judeţe.

Produsele se vindeau la târguri

De altfel, în prinderea acestui individ a avut un rol important DSVSA Bacău, întrucât angajaţii de aici i-au alertat pe cei din Covasna, pentru că Gheorghe Hosu a fost prins comercializând produse la Târgul Meşterilor populari din Bacău. Acolo i s-a atras atenţia că nu are voie să comercializare produse alimentare dacă nu are autorizaţie. Iscusit la minte însă, acesta în loc să retragă marfa de la comercializare, s-a dus în judeţul Iaşi, unde şi-a vândut totuşi produsele. Pentru cele constatate i s-a aplicat o amendă contravenţională în valoare de 1.200 de lei, produsele, în total 533 kg în valoare de aproximativ 10.000 lei, fiind confiscate şi incinerate pe cheltuiala proprietarului (încă 1.000 de lei).

Lactatele de la Belin descoperite întâmplător

Dacă în cazul produselor din carne, inspectorii DSVSA Covasna au avut o sesizare de la colegii din Bacău, atelierul de produse lactate de la Belin a fost descoperit întâmplător. „Am mers din poartă în poartă pentru a verifica crotaliile porcilor, iar când am intrat în curtea lui Ioan Păcurar am văzut că de fapt acolo funcţionează un atelier de prelucrare a laptelui. Aşadar, acesta a fost descoperit absolut întâmplător” – ne-a declarat directorul DSVSA Covasna, Dr. Sikó-Barabási Sándor.

Brânză de Belin?

Tot de la Dr. Sikó-Barabási Sándor am aflat un lucru pe puţin spus straniu. Acesta ne-a povestit că în magazinele din Baraolt, dacă un client dorea să cumpere de exemplu brânză, vânzătoarele întrebau dacă doreşte un fel de brânză oarecare (produs în condiţii de igienă, cu actele în regulă) sau brânză de Belin. Aşadar, marfa adusă de la Belin era un fel de venit în plus, sau altfel spus, de la Belin se aduceau lactate de contrabandă.

Controalele vor continua

„Noi credeam că în judeţul Covasna nu sunt astfel de probleme, putem sta liniştiţi. Iată însă că nu este aşa. Tocmai de aceea inspectorii noştri vor continua controalele pentru a depista eventuale alte astfel de unităţi care funcţionează după cum le taie mintea proprietarilor” – spune directorul DSVSA. Dr. Sikó-Barabási Sándor îi sfătuieşte pe locuitori să fie atenţi ce şi de unde cumpără, şi în niciun caz să nu cumpere marfă care nu este etichetată, pentru că îşi riscă sănătatea.

Părerile oamenilor sunt împărţite

Unii spun că au încredere în metodele folosite de sute de ani, alţii că nici în ruptul capului nu ar cumpăra produse de pe tarabe. Părerile sunt aşadar împărţite, iar clienţii fideli ai acestor produse nu prea ţin cont de hârtii sau etichete. „O brânză bună trebuie frământată de om, nu de maşină, şi nimic nu se compară cu gustul slăninei afumate acasă. Acesta e adevărul. De sute de ani se folosesc metodele astea şi lumea trăia mai mult decât acum. Numai de când suntem cu Uniunea Europeană, parcă avem şi alt stomac. Eu de câte ori am ocazia, mănânc produse tradiţionale, fie că le cumpăr de la cunoscuţi, fie de la străini. Merg pe principiul că şi ei mănâncă acelaşi lucru, şi dacă îmi vând mie produsele, e clar că ei nu au păţit nimic. Sigur, trebuie respectate unele reguli, dar de acestea s-a ţinut cont de secole, şi se ţine cont şi acum” – ne-a declarat Marius Iacob, un bărbat trecut bine de prima tinereţe. La fel gândeşte şi doamna Mária Döngölő. Ea ne-a povestit că mai face cârnaţi acasă şi vinde şi la vecini sau cunoscuţi. „Cumpăr carne de la magazin şi fac eu acasă cârnaţi. Înainte de Crăciun mai vând pe la rude, cunoscuţi. Reţeta e luată de la mama, e secretă, dar are succes. Aşa mai fac şi eu un ban, şi până acum nimeni nu a reclamat nimic” – spune ea.

Reprezentanţii generaţiei mai tinere sunt mai rezervaţi în ceea ce priveşte această problemă. Károly Simon spune că niciodată nu cumpără produse alimentare de la târguri de profil, numai de la magazin. „Nu se ştie cum au fost preparate acele produse şi nu merită să mă îmbolnăvesc atât eu, cât şi familia mea. Poate că gustul este mai bun, dar preferăm carnea şi lactatele de la magazin” – afirmă el.

Există totuşi o cale de mijloc. Sunt produse tradiţionale care sunt fabricate conform cerinţelor în vigoare. Acestea au succes mai ales în oraşele mai mari, unde lumea cumpără cârnaţi de casă sau brânză de burduf pentru că acestea aduc aminte pentru mulţi de vremurile copilăriei, de gusturile de la ţară.