APM Covasna oferă soluţii pentru stoparea arderii miriștilor
Arderea miriștilor ar trebui stopată, deoarece influenţează negativ calitatea solului și a aerului
Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Covasna consideră că arderea miriștilor ar trebui stopată, deoarece influențează negativ calitatea solului și a aerului. Purtătorul de
cuvânt al APM Covasna, Vasile Mânecuță, a declarat că numai în județul nostru sunt arse anual aproximativ 120.000 de tone de paie de pe o suprafață totală de 30.000 de hectare cultivate cu păioase.
Arderile sunt dăunătoare mediului
Potrivit lui Vasile Mânecuță, la nivelul Directiei Agricole Covasna nu există în derulare proiecte de utilizare a paielor și, se pare, nici perspective în acest sens, dar este cert că arderile nu fac niciun bine mediului înconjurător.
Vasile Mânecuță a explicat că Legea 265/2006 prevede amenzi pentru arderile miriștilor, amenzi cuprinse între 3.000 și 6.000 de lei pentru persoanele fizice și între 25.000 și 50.000 de lei pentru cele juridice, apreciind că cei care apelează la aceste arderi sunt cei ce nu dispun de fonduri pentru colectare și doresc să-și ușureze lucrările viitoare de arat, având convingerea greșită că prin aceste arderi se îmbunătățește calitatea solului.
“Arderea miriștilor este dăunatoare mediului, deoarece se produce poluarea aerului prin fumul rezultat, sărăcește solul de materie organică, râmele și alte viețuitoare din microfauna solului sunt distruse, se evaporă apa din stratul superior al solului, prin crăpăturile rezultate pierzându-se și apa din adâncime. În plus, aratul se execută mai greu și crește consumul de combustibil”, a explicat Vasile Mânecuță consecințele arderilor miriștilor.
Din aceste cauze, APM a a avertizat toate primăriile și marii fermieri să se abțină de la practica arderii miriștilor, deoarece aceasta contravine flagrant legislației de mediu.
Paiele pot fi refolosite în scop energetic sau de îmbunătăţire a solului
Vasile Mânecuță a mai arătat că resturile vegetale, inclusiv paiele, pot fi utilizate ca sursă energetică sau redate solului.
Acesta susține că paiele au o valoare energetică destul de înaltă, fiind neutre la emisiile gazelor cu efect de seră și folosibile mai ales acum când gazele naturale și energia electrică sunt tot mai scumpe. Astfel, procesul presupune adunarea paielor în baloți, urmând apoi fezarea, măcinarea, malaxarea cu adaos de apă și transformarea finală în granule, acestea fiind în general lipsite de praf, ușor de transportat și depozitat. Consumatorul final este reprezentat de utilizatorul de centrale termice pentru producția de apă caldă sau de aer cald (case, scări de bloc, instituții, termocentrale).
Purtătorul de cuvânt al APM mai spune că aceleași paie pot fi folosite și pentru regenerarea solului, dacă printr-un proces specific sunt transformate în humus.
În acest sens, APM Covasna va convoca o masă rotundă cu participarea reprezentanților ASIMCOV, ai Direcției Agricole, Gărzii de Mediu, reprezentanți ai administrațiilor locale și ai celor care activează în domeniul vegetal, astfel încât să se analizeze și să se propună soluții de valorificare energetică a paielor. APM vrea să stimuleze și atragerea de fonduri europene pentru achiziționarea de instalații de producere a baloților din paie care să poată fi utilizați în centrale termice, pentru aceste măsuri contând inclusiv pe sprijinul Consiliului Județean.