În cadrul campaniei OCV „Tineri fără etichete – 20 de portrete”, am stat de vorbă cu Alin Pantelimon, un tânăr de 16 ani din Sfântu Gheorghe. Elev la Colegiul Național „Mihai Viteazul” și membru al Clubului Show Time, Alin se face remarcat nu doar prin medaliile câștigate la competițiile naționale, ci și prin calificarea la Mondialul de Ju-Jitsu. Cu fiecare antrenament și fiecare pas spre visul său, Alin arată că pasiunea adevărată nu se măsoară în trofee, ci în forța de a merge mai departe, zi după zi.

- Cum te-ai descrie dacă ar trebui să te prezinți unui om care nu știe nimic despre tine, dar vrea să te cunoască?

M-aș descrie ca pe un om ambițios, muncitor și disciplinat.

- Îți amintești momentul în care sportul a trecut, în mintea ta, de la „joacă” la „ceva serios”?

Sportul a devenit ceva serios pe la 9 ani, când am început să particip la competiții. Atunci am realizat că sportul este mai mult decât o joacă.

- Dacă ai putea trimite un mesaj versiunii tale de la primul antrenament, ce i-ai spune?

Mi-aș spune: „Nu te grăbi și bucură-te de fiecare zi pe saltea”. 

- Care a fost primul om care ți-a spus „tu chiar ai talent”  și ce ai simțit atunci?

Primul om care mi-a spus „tu chiar ai talent” a fost antrenorul meu, Schiopu Cristian. Am simțit bucurie și responsabilitate, știind că trebuie să dovedesc că merit această laudă.

- Ce parte din antrenamente îți place cel mai puțin, dar știi că te face mai bun?

Partea care îmi place cel mai puțin este încălzirea, dar știu că este eficientă și mă ferește de accidentări.

- Cum arată o zi bună de antrenament pentru tine? Dar una proastă?

O zi bună de antrenament pentru mine este când merg la sala de forță, fac antrenament tehnic și de rezistență. O zi proastă este atunci când nu reușesc să parcurg toate antrenamentele.

- Ai vreun „ritual” înainte de competiții, ceva care te liniștește sau îți dă energie?

„Ritualul” meu înainte să intru pe saltea este să ascult muzică.

- Care a fost cel mai greu moment în drumul tău sportiv și cum l-ai depășit fără să renunți?

Cel mai greu moment a fost pandemia, când nu am avut posibilitatea să merg la antrenamente.

- Există o lecție din sport pe care o aplici și în viața de zi cu zi?

Lecția pe care o aplic și în viața de zi cu zi este să nu renunț niciodată atunci când ceva nu îmi iese imediat.

- Când pierzi o competiție, cum îți „repari” încrederea în tine?

După o înfrângere, mă ambiționez să mă antrenez mai mult pentru a obține un rezultat mai bun la următoarea competiție.

- Ai simțit vreodată că lumea din jurul tău nu înțelege pe deplin efortul din spatele performanței?

Da, uneori oamenii nu văd orele de antrenament sau oboseala, dar am învățat că rezultatele vorbesc de la sine.

- Dacă ai putea concura oriunde în lume, unde ți-ar plăcea cel mai mult să ajungi?

Mi-ar plăcea să concurez la World Games și la UFC BJJ, dar mai am de muncit până atunci.

- Cum ar arăta pentru tine o „zi perfectă” peste 10 ani?

O zi perfectă peste 10 ani ar fi să am un loc de muncă stabil și să pot continua antrenamentele.

- Ce ți-ar plăcea să rămână în urma ta, dincolo de medalii, o amintire, un exemplu, o vorbă?

Aș vrea să rămână ideea că am muncit corect, cu respect și pasiune, și că am arătat că se poate, chiar și dintr-un loc mic. Le mulțumesc părinților, bunicilor, unchilor, antrenorilor, colegilor și profesorilor pentru susținere.

***

Acest interviu face parte din campania „Tineri fără etichete: 20 de portrete”. Este un demers al echipei Observatorul de Covasna și CovasnaMedia.ro de a promova și a evidenția acei tineri care reprezintă modele de inspirație pentru comunitatea noastră.

Din aceeași serie citește și: 

• David Alexandru Duculeț: „Nu cred că un concert cu beat-uri realizate de AI este mai frumos decât unul unde există o trupă live”;

• Rita Bács: „Întotdeauna ieșim în evidență din mulțime, alegerea noastră e cum o facem”;

• În apă, dizabilitatea dispare: povestea lui Zelenák Dávid, un campion al curajului din Sfântu Gheorghe;

• Aliz Kertész: „O comunitate se dezvoltă cu adevărat atunci când fiecare își găsește un rol în care se simte util”;

• Florin Kelemen: „Adevărata bogăție nu stă în bani, ci în familie, în credință și în puterea de a ajuta”;

• „Câinele este afectat de starea ta” – Luca Măsar despre pasiunea pentru dresaj.