EDITORIAL. Al şaselea element
Primarul Antal Árpád ne-a pus la dispoziţie cele cinci elemente care vor ferici românii şi maghiarii din viitorul Ţinut Secuiesc. E vorba de cinci elemente gândite de UDMR şi propuse spre aprobare Guvernului şi Parlamentului României într-un proiect de autonomie a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş. Să le luăm pe rând şi să vedem cât de fezabile sunt ele şi în ce măsură vor aduce prosperitate şi bunăstare românilor din HarCov (înţeleg, din cele spuse de Antal, că maghiarii ar susţine fără condiţii un asemenea proiect).
1. Atribuţiile delegate de statul român autorităţilor regionale şi locale. UDMR îşi va călca pe inimă şi va lăsa în seama statului român Apărarea şi Externele, restul urmând să fie transferate Ţinutului Secuiesc. Poliţia, de pildă, va trece cu arme, oameni şi bagaje în folosinţa baronilor locali ai UDMR. Voi reveni la acest aspect.
2. Limbile oficiale din regiune – propunerea este ca limba maghiară să devină prin lege limbă oficială în statul român. Nu ştim dacă va fi prima sau a doua limbă oficială, dar bănuim ce ar însemna acest lucru: obligativitatea învăţării limbii maghiare de către toţi cetăţenii de etnie română care locuiesc în viitorul Ţinut Secuiesc.
3. În toate instituţiile publice, atât la nivel local cât şi central, să existe o proporţionalitate etnică, adică numărul angajaţilor de o anumită etnie să respecte ponderea pe care aceasta o deţine în comunitatea locală respectivă. Aşadar: în primăria Sf. Gheorghe, primarul va mai angaja câţiva români pe nişte posturi marginale. La fel, probabil, la Tg. Secuiesc. Dar la Prefectura Covasna, de pildă, vor fi daţi afară câţiva etnici români şi vor fi angajaţi etnici maghiari. Cunoaşterea limbii maghiare va fi, desigur, testul principal... De unde s-au inspirat primarul Antal şi coautorii proiectului? De la autonomia din Tirolul de Sud. Ce avem noi comun cu Tirolul de Sud nu ştie nimeni, dar cu siguranţă se vor descoperi ambiţii şi orgolii autonomiste comune.
4. Autonomia fiscală propusă de acest proiect prevede colectarea taxelor şi impozitelor la nivel regional, din care 5-10% să fie livrate statului român. Dl. Antal susţine în continuare, fără să argumenteze, o gogoriţă: Ţinutul Secuiesc este sustenabil financiar dacă este lăsat să-şi administreze propriile resurse. Eu cred că nu-i aşa, dar nu contează ce cred eu, ci ce spun specialiştii – nu vorbesc aici de politrucii UDMR şi PSD, ci de economişti veritabili şi neangajaţi politic. Chestiunea rămâne de analizat.
5. În sfârşit, cheia acestei afaceri între cei doi parteneri de guvernare: drepturile românilor din zonă. Dl. Antal ne dă asigurări că „drepturile acestora nu vor fi îngrădite prin statut şi beneficiile autonomiei se vor răsfrânge şi asupra lor” – culmea ar fi fost să se răsfrângă doar asupra maghiarilor, nu?!
Ceva lipseşte din peisaj şi nu e ceva fără importanţă. Ce teritoriu va avea la dispoziţie viitorul Ţinut Secuiesc? Aici, recunoaşte primarul nostru, se poartă încă discuţii, nu se ştie sigur dacă e vorba de judeţele Covasna, Harghita şi Mureş în integralitatea lor sau doar zonele cu populaţie maghiară din cadrul acestora, mai exact „Ţinutul Secuiesc istoric, fără zonele româneşti”. Păi da, uite cum revenim noi la punctul 1, în care Poliţia se duce la regiuni şi în care se va aplica principiul proporţionalităţii etnice! Acum judeţul Covasna are 75% maghiari şi 25% români – nu-i pun la socoteală pe ţigani, cu toate că ar cam trebui... Fără Întorsura Buzăului, Dobârlău, Hăghig şi alte mici zone cu populaţie românească, proporţia etnică se va schimba dramatic: 90% maghiari şi 10% români. Ceea ce înseamnă că în toate instituţiile publice, inclusiv Poliţia „română”, etnicii români vor fi 10%.
Şi-acum, la final, să vedem despre care „al şaselea element”, fără de care nimic nu se poate face, este vorba: el se numeşte ÎNCREDERE. Nu încrederea între UDMR şi PSD, ea poate fi manipulată de liderii partidelor cu pricina, ci încrederea pe care românii o au în aceşti lideri şi în mod special în liderii UDMR. Dacă mă-ntrebaţi pe mine, încrederea asta este egală cu zero în acest moment. Poţi atrage într-un proiect o populaţie care nu are încredere în autorii acelui proiect? Sau românii vor fi şi de data asta săriţi din schemă?! La PSD se poartă marginalizarea inoportunilor, la UDMR românii nu contează decât declarativ. „Nu vă convine? Al vostru-i drumul, plecaţi de unde-aţi venit şi lăsaţi-ne în autonomia noastră” – iată un refren pe care cu siguranţă îl vom mai auzi.