Câinii vagabonzi dar inteligenţi ajung în școli.

Începutul lunii viitoare va marca doi ani de Adăpost pentru Câini Comunitari la Sfântu- Gheorghe – Câmpu Frumos, ocazie cu care Asociația Nez Perce organizează mai multe acțiuni menite să aducă din nou în prim-plan soarta maidanezilor, precum și educarea populației cu privire la atitudinea vizavi de aceștia.

Prima acțiune va avea loc sâmbăta aceasta, cu începere de la ora 11, la sediul Adăpostului de Câini de la Câmpu Frumos, unde se va organiza o Zi a porților deschise și unde sunt așteptați în special cei mici și cei tineri – pentru a vedea schimbările de aici și a-i cunoaște pe noii oaspeți ai locului. După Ziua porților deschise, săptămâna viitoare va începe campania „Cu câinii vagabonzi prin școli”, un program prin care cei de la Adăpost vor merge în școli, alături de cățelușele Căprioara și Reka, pe care le vor prezenta copiilor.

„Este practic vorba despre un program de apropiere a câinilor de oameni, prin educarea celor mici care sunt, de fapt, generația viitoare, capabilă să schimbe multe – de la concepție până la legislație. Câinii pe care-i vom prezenta în școli elevilor de clasele I-IV sunt câini vagabonzi care au fost aduși la Adăpost, au fost îngrijiți și dresați astfel încât acum au ajuns să răspundă la comenzi, întocmai precum câinii de Poliție”, a explicat directorul Adăpostului și președintele Asociației Nez Perce, Horia Kraus, adăugând că de cele mai multe ori câinii vagabonzi sunt mult mai inteligenți decât cei de rasă, tocmai pentru că lupta pentru supraviețuire îi face să-și ascută simțurile de-a lungul timpului.

Prima școală în care vor merge cei de la Adăpost pentru a prezenta câinii este Școala Generală Ady Endre din zona Gării, plănuindu-se ca apoi să se facă aceste prezentări în cadrul oricărei instituții de învățământ în care vor fi invitați.

Mai avem de lucrat la educaţie

Referindu-se la cei doi ani de Adăpost la Câmpu Frumos, Horia Kraus a declarat că aceștia au fost plini de evenimente și experiențe, ajungându-se la concluzia că deși orașul nostru avea nevoie de așa ceva, mulți încă nu înțeleg care sunt atribuțiile și obligațiile Adăpostului, în vreme ce alții nici nu au auzit de existența acestuia.

”Avem de-a face cu tot felul de oameni și de situații. Trecând peste cei care ne înțeleg perfect activitatea, sunt cazuri în care suntem sunați să intervenim imediat în situații limită; dacă explicăm că nu putem în acel moment, se trece la amenințări de genul ”o să adun câinii ăștia vagabonzi și-i duc în fața Primăriei” sau la tot felul de alte astfel de lucruri. În plus, mai sunt și cei care nu au înțeles că ne axăm pe câini și ne solicită prezența pentru cazuri cu alte animale – pisici, porumbei, cai, porci... Cu pisicile avem probleme numeroase, la fel ca și cu cei care hrănesc câinii vagabonzi existând și persoane care adună pisicile în jurul blocurilor, dându-le de mâncare. Oamenii nu înțeleg însă că noi suntem Adăpost de câini și nu avem infrastructura de a ne ocupa și de pisici, este mult de muncă în acest sens. În al treilea rând, sunt cei care nici nu știu de existența noastră, dar aici este vorba deja despre neimplicare în ceea ce înseamnă comunitate, cred eu”, a spus Kraus.

Peste 1.000 de câini au intrat în Adăpost

Șeful Adăpostului a arătat că de la deschiderea acestuia, în octombrie 2009, pe aici au trecut 1.100 de câini – fie aduşi de diverse persoane, fie prinși în cadrul raziilor pe străzi sau prin împrejurări. Din acest număr total s-a reușit darea spre adopție a 260 dintre ei, în vreme ce aproximativ 500 au murit – cei mai mulți din cauza unor boli; au mai fost și cazuri de eutanasieri în cazul câinilor foarte bătrâni și bolnavi, precum și în al celor care deveneau brusc agresivi, fiind un pericol pentru oameni. În ceea ce privește adopțiile, Horia Kraus a arătat că peste 50% dintre acestea sunt încheiate pentru mediul rural – fie în gospodării, fie în stâne - căutându-se câini care ”să latre”, în vreme ce orășenii preferă câinii mici, pentru copii.

Horia Kraus a ținut să vorbească și despre buna colaborare cu Poliția Locală, inclusiv atunci când este vorba despre raiduri, însă a subliniat faptul că există multe disfuncționalități legislative care împiedică de multe ori bunul mers al treburilor.

Așa se întâmplă și cu arma tranchilizantă de care ar avea nevoie echipa de la Adăpost, pentru raidurile stradale – în vreme ce Poliția Locală are autorizație pentru armă, nu are drept de posesie al ketaminei - substanța necesară adormirii animalelor la prindere. Drept pentru ketamină au însă cei de la Adăpost și așa se face că unii fără alții nu pot, în prezent încercându-se găsirea unei soluții prin care arma tranchilizantă să poată fi folosită permanent și de către Adăpost. Horia Kraus a anunțat că în curând se va materializa și proiectul echipajului mobil al Adăpostului, acesta urmând să acționeze două zile săptămânal, în funcție de solicitările și reclamațiile care vor veni în acest sens la Adăpost.

”Reclamațiile se vor primi zilnic, de la 9 la 19, la numărul de telefon 0769-065.095, urmând ca în baza acestora să acționeze echipajul mobil. Oamenii trebuie să înțeleagă însă că nu suntem în America, nu avem aceeași forță financiară și dotările asociațiilor de gen de acolo, deci va trebui să existe un timp de acțiune, în funcție și de genul intervenției, desigur”, a mai arătat Kraus.

Un Complex al animalelor așteaptă încă finanţare

În ceea ce privește viitorul, directorul Adăpostului a arătat că există un proiect al înființării unui Complex de Protecție a Animalelor care ar cuprinde inclusiv un incineratoriu și ar fi primul de gen din  țară. În acest sens sunt însă necesari 200.000 de lei pentru început și, cu toate căutările, nu s-au găsit bani în acest sens. Kraus și-a exprimat însă speranța ca 2012 să aducă ceva din banii necesari, măcar că anul viitor este unul electoral, deci politicul ar avea toate interesele să se implice.