Instituțiile covăsnene sunt lipsite de deschidere în relația cu ONG-urile

Instituțiile publice din județul Covasna nu dau dovadă de transparență și deschidere față de societatea civilă, în vreme ce organizațiile civile la rândul lor nu își folosesc drepturile și controlul civil în relația cu respectivele instituţii – cel puțin asta reiese din Raportul Civil pentru monitorizarea politicilor publice în județ.

Raportul a fost implementat în ultima jumătate a anului trecut de către Federația Organizațiilor Civile (FOC) din județul Covasna, propunându-și o analiză reală și concretă asupra transparenței decizionale a administrațiilor locale – primării, Consiliul Județean și a câtorva instituții deconcentrate.

Zeci de solicitări, doar câteva răspunsuri

Coordonatorul proiectului, Opra Zsofia Szende, a declarat că Raportul a pornit de la transmiterea a 51 de solicitări către instituții și primării, prin care se cereau informații legate de ședințele publice, fișele de evaluare a implementării legii privind transparența decizională pe anii 2010, 2011 și 2012, lista organizațiilor civile care au câștigat proiecte de finanțare în ultimii trei ani sau care au primit finanțare pe sistemul licitațiilor închise și restrânse, precum și fișa postului persoanelor responsabile de relația cu organizațiile civile – sarcini și responsabilități. În plus, au fost analizate paginile web ale instituțiilor, precum și date legate de 100 de organizații neguvernamentale din județ.

Cele 51 de cereri au fost transmise atât online cât și pe suport de hârtie, şi au fost primite doar 13 răspunsuri oficiale, din care 11 s-au încadrat în termenul legal de 30 de zile, în vreme ce unele au conținut informații incomplete. Prin urmare, au fost transmise apoi 45 de reclamații, primindu-se 24 de răspunsuri oficiale. Cea mai mare parte a răspunsurilor au fost în limba română, iar datele au arătat că 63% dintre primării nu au organizat audieri publice. În plus, doar 44% dintre instituțiile respondente au putut oferi date satisfăcătoare cu privire la fișa posturilor celor responsabili pentru relația cu societatea civilă.

În ceea ce privește paginile de internet, s-a constatat că 96% dintre instituții dispun de acestea, însă doar 53% asigură informații și în limba română. Pe de altă parte, este cert că numărul celor care comunică date financiare este foarte scăzut.

ONG-urile, paralele cu propriile drepturi

Organizațiile civile au completat 103 chestionare, iar datele obținute au relevat că 63% dintre organizații nu cunosc legea privind liberul acces la informațiile de interes public. Mai mult, jumătate dintre aceste organizații nu au niciun fel de colaborare cu instituțiile covăsnene, în vreme ce doar 7% dintre organizații au o colaborare continuă cu autorități locale.

Opra Zsofia Szende a arătat că Raportul concluzionează în mod evident relații defectuoase între instituții / autorităţi şi societatea civilă, pe de-o parte, precum și o lipsă crasă de informare asupra drepturilor legale pe care le au organizațiile, pe de altă parte.

„În județul Covasna, nivelul de transparență decizională și instituțională este scăzut, nu există deschidere către societatea civilă. Reprezentanții acesteia nu sunt incluși în procesele decizionale de interes public, nu există o comunicare fluentă, dialog, transparență în decizii. Informarea, acolo unde este, se face incomplet, cu date lipsă, mai ales atunci când vorbim despre cele de ordin financiar. Cum se vede din Raport, nici organizațiile civile nu-și cunosc drepturile, nu se folosesc de oportunitățile legale pentru a soluționa diverse probleme”, a explicat Opra Zsofia Szende.

Pagini web impuse de lege, neglijate de instituții și inutile beneficiarilor

Potrivit acesteia, cea mai mare lipsă de transparență a fost sesizată în ceea ce privește instituțiile deconcentrate – de altfel, acestea sunt primele și pe lista harababurii paginilor web – au design învechit și greoi, iar datele sunt rareori actuale, făcând referire la realități din anii trecuți și foarte rar la chestiuni actuale. Dar cel mai grav dintre toate este tocmai modul în care instituțiile în general înțeleg să răspundă – sau, mai bine zis, să nu răspundă solicitărilor pe legea transparenței decizionale. Opra Zsofia Szende a mai spus că rezolvarea acestor situații stă doar în întărirea societății civile, care exercitând controlul civil ar putea echilibra relația Putere – societate civilă și ar putea uza mai eficient diverse instrumente de drept civil în favoarea comunităților locale.

Raportul Civil a fost tipărit în 200 de exemplare şi va fi transmis primăriilor și instituțiilor din județ, precum și organizațiilor civile. Pe lângă date referitoare la modul în care instituțiile și autoritățile publice au reacționat la chestionarele FOC, Raportul mai cuprinde și extrase din prevederile legislative legate de transparență și informații publice, precum și modele pentru solicitările de informații de interes public ori reclamații administrative. Raportul este rezultatul unui proiect în valoare de 40.000 de lei, cu finanțare de la Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile.