Gigi Becali a fost condamnat, luni, la trei ani închisoare cu executare pentru dosarul în care a fost acuzat că a făcut un schimb ilegal de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale, afacere care ar fi prejudiciat statul cu aproape 1 milion de dolari. Fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc, a fost condamnat la cinci ani închisoare, iar generalul Dumitru Cioflină la doi ani închisoare. Toţi fuseseră achitaţi la primul proces, însă Parchetul a făcut recurs şi a cerut pedepse cu închisoarea.

Anchetatorii susţin că, în urma unui schimb de terenuri între Gigi Becali şi MapN, realizat între 1996 şi 1999, statul a fost prejudiciat cu aproape 1 milion de dolari, deputatul fiind acuzat decomplicitate la abuz în serviciu. MApN i-ar fi dat omului de afaceri două terenuri din zona Voluntari totalizând 30 de hectare, primind la schimb un teren mai ieftin, în Ştefăneştii de Jos.

În rechizitoriul procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie se arată că statul a fost păgubit cu aproape 1 milion de dolari, pentru că Ministerul Apărării nu avea dreptul să îi dea lui Becali terenurile. Motivul: acestea nu erau în proprietatea Armatei.

Ceilalţi trei inculpaţi sunt: fostul ministru al Apărării, Victor Babiuc, trimis în judecată sub acuzaţia de abuz în serviciu şi luare de mită: fiica fostului ministru, Ioana Babiuc, pentru că l-ar fi ajutat să primească şpaga; generalul Dumitru Cioflină, acuzat şi el de abuz în serviciu.

Un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie i-a achitat în urmă cu un an pe toţi cei patru inculpaţi din dosar, magistraţii considerând că probele aduse de procurori nu sunt suficiente pentru condamnare. Anchetatorii au făcut recurs, susţinând că decizia a fost eronată.

De cealaltă parte, avocatul lui Gigi Becali invocă aceeaşi concluzie ca procuratura, interpretată în favoarea clientului „Instanţa de fond a consacrat fără nici un dubiu că statul, la momentul respectiv, nu era proprietar al terenului. Şi dacă nu eşti proprietar al terenului, nu poţi să încerci un prejudiciu prin ieşirea din patrimoniu”, explică Florian Şurghie.

(digi24.ro)