ULTIMA ORĂ 8 decembrie 2012

Alegeri parlamentare: Tot ce trebuie să ştiţi despre votarea de duminică

de Covasna Media | 365 vizualizări

Duminică, românii îşi aleg parlamentarii pentru următorii patru ani. Fiecare alegător trebuie să cunoască un set minim de reguli pentru ca votul său să fie considerat valabil exprimat, dar şi cum să evite plata unei amenzi sau chiar închisoarea pentru încălcarea legislaţiei electorale. Cât despre ce au votat şi ce a ieşit, prognozele sunt mai greu de făcut deoarece anomaliile Legii electorale provoacă situaţii în care câştigătorul dintr-un colegiu poate rămâne acasă, în favoarea altui candidat ce a obţinut mai puţine voturi.

alegeri covasna

Cei mai matinali alegători pot vota începând cu ora 7, procesul de votare derulându-se până la ora 21. Au drept de vot cetăţenii români care au vârsta de 18 ani, dacă aceasta a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv. În schimb, nu pot vota alienaţii mintal şi deţinuţii care şi-au pierdut drepturile electorale prin hotărâre judecătorească definitivă.

Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat. Votul se exercită în mod secret, fiind interzis accesul concomitent a două sau mai multe persoane în aceeaşi cabină de vot. De asemenea, nu este permisă fotografierea buletinului de vot. Fiecare alegător trebuie să se prezinte la secţia de votare cu buletinul sau cu cartea de indentitate valabile.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor de vot. Fiecare alegător prezintă actul de identitate biroului electoral al secţiei de votare care după verificarea înscrierii în lista electorală îi încredinţează buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT". Alegătorii votează separat, în cabine închise şi aplică ştampila cu menţiunea „VOTAT" înăuntrul patrulaterului care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează.

După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Ştampila cu menţiunea "VOTAT" se restituie preşedintelui, care o aplică pe actul de identitate al alegătorului, menţionând şi data scrutinului. În cazul în care alegătorul votează în baza cărţii de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu menţiunea „VOTAT" şi data scrutinului.

Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul. Alegătorii care fac dovada, pe baza actului de identitate, că domiciliază în zona arondată secţiei de votare respective şi au fost omişi din copia de pe lista electorală permanentă vor fi înscrişi în lista electorală suplimentară de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare. Cetăţenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, îşi exercită dreptul de vot la una dintre secţiile de votare din acea ţară în care îşi au domiciliul sau reşedinţa. Puteţi găsi lista cu secţiile de votare şi delimitarea acestora aici.

Împiedicarea unei persoane de a-şi exercita dreptul la vot este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Dacă acest lucru s-a făcut prin violenţă şi are drept consecinţă pierderea unui simţ sau a unui organ, încetarea funcţionării acestora, o infirmitate permanentă fizică ori psihică, sluţirea, avortul ori punerea în primejdie a vieţii persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 ani la 10 ani.

Cu detenţie de la 6 luni la 3 ani se pedepseşte violarea secretului votului.

Darea sau primirea de mită electorală este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Pasibili de aceeaşi pedeapsă sunt cei care votează fără a avea drept de vot sau care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.

Falsificarea rezultatului votului prin tipărirea şi utilizarea de buletine de vot false, introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine faţă de cele votate de alegători, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum şi utilizarea unui act de identitate nul sau fals constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani. Cu aceeaşi sancţiune sunt pedepsite şi furtul urnei sau al documentelor electorale sau ruperea sigiliilor.

Acestor infracţiuni li se adaugă o serie de contravenţii care obligă alegătorii la un comportament rezervat în interiorul secţiilor de votare. Astfel, refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi împrejurimi se sancţionează cu amendă de la 2.200 lei la 3.000 de lei.

Tot contravenţie este continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor articolului 61 din Legea 67/2004 republicată, prin lansarea, afişarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip precum şi sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut de lege (500m) să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale. Această contravenţie se sancţionează cu amendă de la 1.400 lei la 2.000 de lei.

Deputaţii şi senatorii sunt aleşi în colegii uninominale potrivit principiului reprezentării proporţionale.

Guvernul a delimitat prin hotărâre 315 colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 pentru Senat.

La prima vedere, sistemul electoral românesc pare majoritar: fiecare partid propune câte un singur candidat în fiecare colegiu, iar alegătorul votează unul dintre aceşti candidaţi, nu o listă a unui partid în bloc.

Regula "câştigătorul ia totul" se aplică doar în colegiile în care un candidat a obţinut mai mult de 50% plus unu din numărul de voturi. Doar aceşti candidaţi vor fi siguri de accederea în Parlament. Restul colegiilor, în care nimeni nu a trecut de pragul de 50%, vor intra într-un proces complicat de redistribuire a voturilor în două etape, proces care este guvernat de regula păstrării proporţionalităţii.

Prima etapă de redistribuire are la loc la nivel judeţean. Să presupunem că un judeţ are 10 colegii de deputaţi, din care două au fost adjudecate cu peste 50%. Cei doi câştigători primesc mandatele, celelalte opt se redistribuie în funcţie de procentul obţinut de fiecare partid în respectivul judeţ (inclusiv voturile obţinute în cele două colegii deja adjudecate), conform principiului proporţionalităţii, prin regula de trei simplă. Astfel, dacă USL are 55% din voturi va fi îndreptăţită la 4,4 mandate, PDL la 25% la 2 mandate, iar PPDD, cu 20%, la 1,6 mandate. La nivel judeţean, se reţine doar partea întreagă a fiecărui număr, numit coeficient electoral, astfel încât USL va primi patru mandate din cele opt aflate în joc, PDL două, iar PPDD unul singur. Mai rămâne un singur mandat în joc, iar acesta va fi acordat în urma redistribuirii naţionale care va ţine seama partea de după virgulă coeficienţilor electorali.

Introducerea coeficientului electoral face ca în Parlament să intre oameni care au obţinut locurile 2 sau 3 deoarece există teoretic posibilitatea ca împărţirea pe baza coeficienţilor să nu ţină seama de cine au fost aceia care au obţinut cele mai multe voturi într-un colegiu sau altul. De exemplu, candidaţii USL pot obţine cel mai mare număr de voturi în 7 din cele 8 colegii care intră la prima redistribuire, dar vor primi doar 4 mandate, în alte trei colegii mandatele mergând fie la PDL, fie la PPDD. Anomalia se repetă şi la redistribuirea la nivel naţional.

O altă ciudăţenie este modul în care sunt desemnaţi câştigătorii din cadrul aceleiaşi partid. Astfel la desemnarea câştigătorilor USL pentru cele patru colegii care revin Uniunii în respectivul judeţ nu iau în calcul procentajele care au fost obţinute, ci numărul de voturi. Anomalia apare ca urmare a faptului că unele colegii sunt mai mari decât altele, cei care candidează în colegii cu o populaţie mai mare fiind avantajaţi. De exemplu, un candidat x care a obţinut 10.000 de voturi reprezentând 40% din numărul de voturi exprimate în acel colegiu va pierde mandatul în faţa candidatului y care a obţinut 11.000 de voturi într-un colegiu mult mai mare, dar care reprezintă doar 32%.

"Încununarea" acestei opere legislative survine la redistribuirea la nivel naţional, unde se păstrează regula proporţionalităţii până în punctul în care vor fi trimişi de-a valma în Parlament oameni care au pierdut în colegii până când se va ajunge la păstrarea proporţiei între voturile primite de fiecare partid la nivel naţional. Spre exemplu, USL poate obţine 50% din voturi la nivel întregii ţări, dar candidaţii săi pot obţine 55% din colegii cu mai bine de jumătate din voturile exprimate în fiecare colegiu. De asemenea, Uniunea va mai primi un număr de colegii care intră la distribuire, fapt ce ar putea duce la o suprareprezentare a USL de până la, să spunem 75%. Pentru a preîntâmpina o asemenea situaţie, legea prevede posibilitatea acordării unui număr de două mandate în acelaşi colegiu pentru cei clasaţi pe locuri inferioare astfel încât să fie respectată proporţionalitatea până când se va ajunge ca numărul de parlamentari ai USL să nu depăşească, precum în cazul nostru ipotetic, pragul de 50%.

(rtv.net)

Distribuie articolul:  
|

ULTIMA ORĂ

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.