Interviu cu primarul orașului Curților și al Breslelor, Bokor Tibor

La început de an, municipiul Târgu Secuiesc revine în atenția publică prin așa-zisul „scandal al parcărilor”, acest lucru întâmplându-se după ce Consiliul Local a decis în 2013 ca zonele importante ale orașului să beneficieze de parcări cu plată. Decizia autorităților locale, care s-a concretizat prin concesionarea parcărilor către o firmă din Miercurea Ciuc, s-a lăsat cu proteste din partea unora, iar ceea ce e și mai intrigant e că „deschizătorii” acestora sunt tocmai doi consilieri locali. Primarul din Târgu Secuiesc, Bokor Tibor, privește scandalul cu oarecare amuzament și e convins că în vreme ce consilierii nu prea știu despre ce vorbesc, orașul are chestiuni mai importante de rezolvat: rețeaua de apă și canalizare, atragerea unor investitori ori dezvoltarea unui turism real sunt doar câteva dintre lucrurile de care Târgu Secuiesc are nevoie. Despre mult discutatele parcări, precum și despre alte planuri ale administrației locale din Târgu Secuiesc, ne-a vorbit însuși primarul Bokor, în cadrul unui interviu.

– Domnule primar, lămuriți-ne vă rog în chestiunea parcărilor... De ce atâta vâlvă, când astfel de parcări funcționează oriunde în lume?

– Tocmai pentru că parcările acestea erau necesare pentru ca municipiul să funcționeze asemenea unor așezări urbane ale acestui secol, un proiect a fost dezbătut la începutul anului trecut în CL, care în iunie 2013 a adoptat o hotărâre în acest sens. Au urmat alte demersuri firești, iar în decembrie Primăria a semnat contractul de concesionare cu firma câștigătoare a licitației, City Parking Miercurea Ciuc. Ce este ciudat e că acum, doi consilieri locali au realizat o declarație de protest, prin care confundă parcările acestea cu cele dintre blocuri, pentru care se fac licitații direct cu locatarii. Se fac tot felul de confuzii și presupuneri, dar ceea ce pot spune exact este că municipalitatea va concesiona 436 de locuri de parcare firmei câștigătoare, care va plăti lunar Primăriei câte 8 lei pentru fiecare loc. Banii vor merge la bugetul local, totul va fi cât se poate de transparent, contractul fiind pe patru ani.

– De ce ați ales o firmă, de ce nu se ocupă direct Primăria?

– Avantajul ori dezavantajul orașelor mici face ca la noi să se cunoască toți între ei – din motivul acesta, cealaltă parcare cu plată pe care o avem de câțiva ani în oraș nu funcționează cum ar trebui, plătește doar cine e „nenorocos”. Firma care se va ocupa de aceste parcări – una în centrul orașului iar restul în zonele arterelor mari de la ieșirile din oraș, le va amenaja și întreține, va monta automate, va face totul cum trebuie. Ora de parcare va fi 2 lei, un preț rezonabil, cred că asta era soluția civilizată, pentru că avem mii de mașini în oraș.

– Mergând mai departe și considerând că ați rezolvat aspectul parcărilor, ce proiecte principale aveți pentru 2014?

– Totul se leagă de cea mai amplă lucrare pe care o derulează orașul în prezent – reabilitarea rețelei de apă și canalizare, un proiect în valoare de 20 de milioane de euro la Târgu Secuiesc. Îmi doresc urgentarea lucrărilor, care până acum s-au realizat în proporție de 40%. Și asta pentru că lucrează mai multe firme, nu există o concordanță între ele, comunicarea cu unele nu e foarte bună și toate astea influențează rezultatul final. Rețeaua de apă și canalizare are termen de finalizare în iulie 2015 și mi-aș dori să fie respectat, mai ales că în paralel am demarat un astfel de proiect, în 2008, pentru reabilitarea și modernizarea rețelelor în zona centrală. Acestea trebuie corelate, iar pe viitor vrem să extindem proiectul și în satele aparținătoare, care mereu au fost neglijate. Proiectul e realizat, lucrările în sine ar fi două milioane de euro, să vedem și cum facem rost de bani.

– Centrul din Târgu Secuiesc e renumit pentru aspectul său istoric, pentru piatra cubică – se va păstra aceasta odată cu marile lucrări?

– În mod sigur că da, mai ales acolo unde avem clădiri vechi, monumente istorice, iar piatră cubică avem destulă de când s-a modernizat drumul spre Covasna. În plus, vrem să punem piatră cubică și în curțile exterioare din centrul orașului, multe dintre ele având doar pământ în prezent… iar asta se leagă de un alt proiect, mai amplu, de exploatare a potențialului turistic. Orașul nostru mai e denumit și Orașul Curților, al Breslelor și balcoanelor din fier forjat – dar trebuie să avem ce arăta vizitatorilor, trebuie să păstrăm un aer cochet, al meșteșugurilor și bunei gospodăriri – ori asta nu o putem face cu curți neîngrijite și case dărăpănate. Și din păcate, multe case vechi din centru sunt foarte degradate și nici nu prea sunt șanse de reabilitare curând, dacă ele aparțin unor persoane fizice fără posibilități materiale. În rest, am în plan reabilitarea cât mai multor drumuri din oraș și realizarea a cel puțin 100 de locuri de parcare în zonele dintre blocuri – căci, din păcate, sunt încă zone noroioase, chiar dacă suntem municipiu.

– Se știe că noul an a pornit cu finanțări insuficiente pentru unitățile şcolare. Care e situația la Târgu Secuiesc?

– Aceeași din toată țara… Eu am fost director de școală zece ani și de când mă știu, niciodată la început de an banii n-au fost suficienți pentru acoperirea salariilor. Așa e sistemul, plus că am avut două licee care aveau sub 300 de elevi, numărul minim acceptat; în consecință, am desființat centrele financiare de la grădinițe, le-am trecut unde erau probleme și deocamdată am salvat situația. Pe de altă parte, derulăm investiții mari la unele dintre școli și mai așteptăm să vedem ce se întâmplă în sistem.

– Care ar fi cel dintâi lucru ce lipsește la Târgu Secuiesc?

– Dacă e să eliminăm problema legată de locurile de muncă – care lipsesc peste tot, nu sunt niciodată destule ori niciodată foarte motivante în totalitate, cred că ne lipsește imens un ștrand. Cu ani în urmă, mai exact în 2006, s-a pornit o astfel de inițiativă, s-a făcut și fundația unui ştrand, Primăria a cheltuit destul în acest sens, iar lucrarea a fost dată apoi la Compania Națională de Investiții (CNI), pentru a fi continuată și finalizată… din păcate, nu s-a făcut nimic. S-a investit un milion de euro, ar mai trebui investite trei milioane de euro și nu știm când va fi momentul.

– Ce ne puteți spune despre celelalte două mari proiecte: Incubatorul de afaceri și parcurile industriale?

– Incubatorul de afaceri este gata și va trece în administrarea ASIMCOV, care are în acest sens experiența pozitivă de la Sfântu Gheorghe. În prezent, se așteaptă semnalele de la oamenii de afaceri, să vedem exact cum îi putem ajuta prin acest Incubator. În ceea ce privește parcurile industriale, unul se află în faza de licitație, iar la celălalt au început lucrările de construcție. Acesta din urmă e în zona fostului IFET și are o suprafață de 7,5 hectare, celălalt în zonă fostei Amilum, are o suprafață asemănătoare, dar încă se amenajează terenurile, acolo fiind o zonă contaminată ce trebuie reabilitată conform normelor europene. Parcurile vor crea în jur de 180 de locuri de muncă, acum așteptăm și investitorii…

– Că ați adus vorba de investitori, ce vă doriți în acest sens pentru Târgu Secuiesc?

– Bineînțeles că-mi doresc investitori mari, care ar da siguranță financiară zonei, ar asigura locuri de muncă… Din păcate însă, deocamdată avem doar investitori mici, despre care niciodată nu știm cât vor sta – asta depinde de felul în care le merg afacerile. Investitorii mari, însă, au alte strategii, sunt altfel pregătiți și atunci conferă siguranță. În prezent, oamenii din Târgu Secuiesc lucrează mult în confecții, dar cred că e loc și pentru altfel de ocupații, oamenii vor să muncească. Pe de altă parte, ne confruntăm cu același fenomen din toată țara: cei bine pregătiți pleacă, iar tinerii care au studii superioare aleg, la rândul lor, orașele mai mari, mai pline de viață și oportunități. Asta se vede și din ultimele date oficiale legate de populație: până acum știam că avem în jur de 21.000 de locuitori, însă Recensământul din 2011 a arătat 18.100. Datele ANAF indică 19.600 de locuitori, o cifră mai apropiată de realitate, cred eu, deoarece Recensământul nu a luat în calcul și cei 3.000 de studenți și elevi care studiază în altă parte… Oricum ar fi, e clar că numărul populației a scăzut și asta inclusiv din cauza șanselor destul de limitate de dezvoltare – iar cu asta se confruntă, cred eu, mai toate orașele mici, în care e aproape imposibil să-i mai ții pe tineri, mai ales pe cei capabili.

– În acest context, aș dori să ne spuneți în încheiere, ce vă doriți pentru Târgu Secuiesc?

– Bineînțeles că-mi doresc prosperitate, îmi doresc un oraș nu doar al celor aproape 20.000 de oameni care locuiesc aici, ci un oraș care să devină vital pentru această parte a țării, a zonei. Vreau să fie un centru atractiv prin locurile de muncă, prin istoria și tradițiile satelor dimprejur, prin cultură. Cred că trebuie să mizăm mai mult pe partea de turism, însă căutăm încă soluții în acest sens – avem o locație blocată, cu mofetă și centru turistic, care e însă ținută pe loc din cauza legii retrocedărilor, fiind un litigiu de ani de zile. Sigur că-mi doresc o viață debordantă pentru oraș, prosperitate și atractivitate, însă trebuie să fim realiști și să vedem cu ce se confruntă orașele mici… Târgu Secuiesc poate fi însă transformat tocmai păstrându-și șarmul și unicitatea de oraș cu multă istorie și cultură – și pe asta cred că trebuie să mizăm, inclusiv atunci când vorbim de dezvoltarea sa turistică. Şi mai cred că toate aceste lucrări de reabilitare și modernizare a infrastructurii ne vor apropia și mai mult de aceste planuri pentru fermecătorul nostru oraș.