Doi covăsneni au parcurs peste 200 de kilometri pe dealuri și prin localități spre capitala Marii Uniri

Dragostea are multe forme și se poate exprima în tot atâtea feluri. Unii ar spune că e nebunie curată să pui pariu cu limitele și cu viața însăși pentru a demonstra că ești demn de ea. Alții ies din tipar și îmbrățișează doza de nebunie și fac astfel lucruri mărețe. În a doua categorie intră și cei doi tineri covăsneni din Zăbala, Liviu Boc și Ionuț Hagiu, care au vrut cu orice preț să îi spună celei pe care o iubesc atât de mult, România, „La mulți ani!” în cel mai special mod la aniversarea de 100 de ani. Așa că, fără să ezite și-au luat echipamentele în spate și inima în dinți și s-au pus pe mers, de la Zăbala, peste dealuri și prin văi, până în capitala Marii Uniri - Alba Iulia.

Startul aventurii „per pedes” a avut loc marți, 27 noiembrie, încă de dimineață, din localitatea natală a celor doi covăsneni, Zăbala.

„Ideea a venit cred că acum mai bine de un an. Voiam să marcăm cumva Centenarul Marii Uniri și am ales această variantă pentru că suntem niște oameni care îndrăgim muntele, România și am făcut multe drumeții prin Carpații noștri. Știam că suntem pregătiți, că avem experiență bună”, a declarat, pentru Observatorul de Covasna, Liviu Boc, în vârstă de 31 de ani, pompier la Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihai Viteazul” al județului Covasna.

„Pentru mine a fost ceva nou și voiam de mult timp să fac asta, să iau la picior țara pentru că pe munte am tot fost. Prin țară am vrut să cunosc în primul rând oamenii și așezările prin care n-am mai fost, să văd cum trăiesc românii din toată Transilvania și a mai fost și Centenarul de la Alba Iulia, care ne dădea parcă forță. Voiam neapărat să ajungem acolo și știam că o să ne bucurăm foarte tare dacă o să reușim asta”, ne-a spus și covăsneanul Ionuț Hagiu, în vârstă de 27 de ani.

Peste 200 de kilometri pe jos, în 4 zile

Drumul lor a inclus depresiunea Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe și au ieșit prin Valea Crișului, peste Munții Baraolt, urmând Aita Medie și Apața. Au trecut apoi Pădurea Bogății spre Hoghiz. Pe la sud de Rupea a continuat un traseu cu dealuri și văi, dar și localități care mai de care mai frumoase. Au trecut și prin Cincu, Agnita, Șeica Mare, Blaj și Câmpia Libertății și nu în ultimul rând, destinația finală: capitala Marii Uniri.  

În ciuda provocărilor, în ciuda drumului lung și mai ales în ciuda oboselii, cei doi au ajuns în 30 noiembrie, seara, la Alba Iulia.

„Vremea a ținut cu noi pe tot traseul și ne-am bucurat că am putut să ne îndeplinim țelul. Am schimbat un pic traseul, fiindcă ne-am dat seama că dealurile din Transilvania sunt totuși mai mari decât le vedeam pe hartă și drept vorbind, din tot traseul, pe care inițial am vrut să îl facem exclusiv pe jos, a trebuit să facem peste 200 de kilometri pe jos și vreo 40 de kilometri cu mașini de ocazie, dintr-o localitate în alta. Am ales traseul prin localități și legat de drumuri județene și comunale, departe de traficul drumurilor naționale. A fost dificil. După prima zi în care am făcut, pot spune, recordul de kilometri, ne-am resimțit și cel mai dur adversar al nostru s-a dovedit a fi asfaltul pentru că deși ne-am pregătit cu încălțări pentru toate terenurile, stâncă, iarbă, frunze, lemne, apă, la asfalt am resimțit cele mai mari dureri la nivelul gleznelor și genunchilor”, ne-a spus Liviu Boc.

Acesta ne-a mai precizat și că în cale le-au ieșit pe traseu multe căprioare, iepuri, vulpi, dar nu și urși sau alte animale sălbatice periculoase.

„Noi am fost destul de antrenați și ne așteptam să fie ușor. După câțiva kilometri ne-am dat seama că o să fie foarte greu, dar nici chiar cum a fost. A fost foarte epuizant. Ultima parte din prima zi a fost cea mai grea, pentru că am mers 60 de kilometri în prima zi și în ultima porțiune am făcut cam 20 de kilometri printr-o pădure, noaptea, și a fost greu pentru că eram foarte obosiți și au început să ne lase articulațiile. Am fost ambițioși să ajungem unde ne-am propus și am ajuns cu bine. (...) Eu am mers cu 20 de kilometri mai puțin decât Liviu. Am mers undeva la 180, 200 de kilometri pe jos și restul cu mașina, cam 50 de kilometri acumulat”, ne-a spus și Ionuț Hagiu.

Centenarul sărbătorit la Alba Iulia

La Alba Iulia i-a așteptat o sărbătoare măreață, la care au participat după ce în noaptea de 30 noiembrie spre 1 decembrie s-au recuperat într-o odihnă binemeritată.  

 „A fost un program impresionant și foarte multă lume. Mulți și-au dorit să fie prezenți acolo și mă așteptam. (...) S-a simțit că e Centenarul Marii Uniri. Toți erau în asentimentul marelui eveniment. Le mulțumesc organizatorilor că s-au pregătit atât de bine și că am putut sărbători evenimentul acolo la Alba Iulia”, a mai transmis Liviu Boc.

Ar mai lua-o de la capăt?

Chiar dacă a fost o „misiune dificilă”, ea s-ar putea repeta, spun cei doi aventurieri care se declară pregătiți să cunoască România pas cu pas.

„Stau pe gânduri, dar clar e nevoie de o pregătire pentru un astfel de drum. Aș evita cu siguranță asfaltul. Nu aș continua să fac niciun kilometru de asfalt dacă aș putea să merg pe dealuri și prin frunze ca să nu mai avem atâtea probleme, că amândoi am resimțit atât de puternic efectul dur al asfaltului. Ceea ce e sigur e că România este foarte mare și o voi lua la pas”, spune Liviu Boc și de aceeași părere este și colegul său de aventură, Ionuț Hagiu: „Aș mai face asta, aș mai merge prin țară pentru că a fost o experiență foarte frumoasă. Am cunoscut mulți oameni și am văzut multe locuri pe care poate nu le-aș fi văzut din mașină. Da, aș mai repeta experiența aceasta, dar pe alt traseu, sigur”.

Concluzia: România le-a mulțumit pentru jertfă

Pe tot parcursul călătoriei lor, bătrâna Românie le-a fost aproape celor doi covăsneni și le-a mulțumit pentru fiecare pas făcut în cinstea ei prin lecții învățate, oamenii buni și frumoși pe care i-a scos în calea lor sau cu peisaje uimitoare.

„Fiecare om trebuie să își dea în viața asta provocări noi, să-și ducă toate puterile, simțurile la o limită  și dacă reușește, chiar să o depășească. Îmi voi da provocări noi și aș vrea să prind vârfuri înalte și localități frumoase. În astfel de drumeții, când o iei din localitate în localitate și mai ales în cele ușor izolate de marile drumuri, găsești altfel de oameni, mai primitori, mai zâmbăreți. Așa descoperi România cum este ea: tradițională, frumoasă, aproape de semenii ei. Pe tot drumul am fost ajutați și oamenii ne-au oferit ceaiuri calde sau mâncare”, ne-a mai mărturisit Liviu Boc.

„Concluzia ar fi că dacă chiar îți dorești cu adevărat îți cunoști neamul și țara aceasta este o oportunitate frumoasă să iei la picior drumul. Nu neapărat să mergi mulți kilometri în fiecare zi, dar este o experiență foarte interesantă care nu se uită prea ușor”, încheie și Ionuț Hagiu.

Sursă foto: Facebook/Liviu Boc, Ionuț Hagiu