Interviu cu dr. Fejér Szilárd, șeful primului laborator de testare COVID-19 din județul Covasna acreditat de Ministerul Sănătății 

În mai bine de o lună și jumătate de când a primit acreditarea Ministerului Sănătății de a prelucra probe în cadrul programului național de testare pentru depistarea COVID-19, laboratorul din cadrul Clinicii Pro-Vitam din Sfântu Gheorghe a analizat aproximativ 2.600 de probe, majoritatea de la instituții (prin DSP și Spitalul Județean), dar și de la cetățenii cu serioase suspiciuni că ar putea avea boala. Și cu toate că restricțiile s-au mai relaxat, munca este departe de a se fi terminat, spun specialiștii. Va mai dura o perioadă până când criza va trece de tot, explică dr. Fejér Szilárd, șeful laboratorului, expert școlit la Universitățile Cambridge și Szeged, care punctează și că până acum România s-a descurcat destul de bine în a gestiona criza. Dar contează și ce va face de acum încolo, iar mărirea capacității de testare a populației este un pas important. De ce? Aflăm în interviul care urmează, care conține și o mică parte video. 

Câte persoane lucrează în cadrul acestui laborator? 

Avem un medic de laborator, un chimist medical principal, pe partea de biochimie mai avem un inginer de genetică moleculară. Dar pe partea de PCR acum avem patru persoane care lucrează în această situație, adică în total suntem patru cei care ne ocupăm de extracția acizilor nucleici, de reacția PCR. 

Când ați decis că este momentul să intrați efectiv în lupta împotriva virusului?

Noi aveam un aparat PCR de opt sau nouă ani, pe care îl utilizam în cuantificarea infecțiilor virale hepatice, dar nu era o cerere așa mare pe piață, cu toate că investiția a fost mare. Când am intrat în acest program național de testări, atunci am investit și mai mult și am achiziționat un aparat cu o capacitate și mai mare, astfel încât să putem face testări pe scară largă, pentru că asta e foarte important în combaterea pandemiei. 

A fost o perioadă în care, din cauza birocrației, chiar în toiul crizei, activitatea laboratorului a fost stopată. A fost acesta un timp pierdut? 

Dacă există un furnizor care asigură această testare, orice piedică nu e în folosul nimănui, decât al pandemiei. Noi am fost opriți timp de o săptămână. Probabil a fost o eroare de comunicare între DSP și Ministerul Sănătății. DSP ne-a oprit activitatea care era deja acreditată de opt ani de zile, fiindcă ei nu au specialiști în biologie moleculară care să poată spune că facem lucrurile cum trebuie. Dar săptămâna asta pierdută nu a făcut până la urmă o mare problemă la nivel orășenesc, fiindcă am început imediat testarea personalului spitalului și am depistat foarte multe cazuri ale unor purtători asimptomatici, care au fost până la urmă izolați și am încredere că acest program de testare a evitat probleme mult mai mari care ar fi putut să apară la nivel de municipiu. 

Am înțeles că la Pro-Vitam s-au făcut peste 2.400 de teste, 75% dintre acestea din partea instituțiilor publice. La ce capacitate s-a muncit în acest context? 

Sunt deja peste 2.500, cam 2.600. Au fost perioade în care am făcut paralel testarea angajaților spitalului din Sfântu Gheorghe și a celor din Spitalul din Târgu Secuiesc, dar și probele trimise de către DSP. Acolo am ajuns la 100, 150 de teste pe zi. De atunci lucrăm la jumătate din capacitate. Depinde de câte (n.red. probe) primim. Facem în jur de 50, 60 de teste. Capacitatea maximă, în care ar trebui să lucrăm în schimburi, ar fi de 200 de teste. 

Se știe și care este numărul celor testați sau doar numărul de teste? 

Noi raportăm fiecare pacient. Am calculat că până acum am avut 2019 pacienți unici în aprilie. Am avut și pacienți din Brașov, am avut și pacienți care sunt internați în Spitalul din Sfântu Gheorghe, dar sunt de altundeva. În jur de 1800 de pacienți unici au fost din județ. 

Numărul de pacienți unici se raportează și mai departe, către DSP?

Sigur. Probabil o să apară și de la INSP o centralizare de câți pacienți unici au fost. Există interes să știe lumea despre asta, dar nu e o diferență foarte mare între testările raportate și numărul pacienților unici.  

Sunt oameni care nu cred în existența virusului SARS-COV-2. Lor ce le-ați spune?

Pot să spun un singur lucru: că virusul știrilor false se răspândește chiar mai bine decât acest coronavirus. Și asta e chiar o problemă foarte mare, fiindcă dacă este distrusă încrederea oamenilor în autoritățile statului, subminează orice efort al departamentelor care se ocupă de sănătate publică. Astfel, nu e ok deloc să răspândim știri false. Combaterea acestor informații ne ia din energie efectiv. Știrile false pot să însemne că pacienții nu mai ajung la testări, nu spun angajatorilor că sunt bolnavi și astfel contribuie la răspândirea acestei boli. 

Dar el există? 

Sigur că există. Fără nici  o îndoială. 

Se face „prea multă gălăgie pentru nimic” în ceea ce privește acest virus? 

Nu. Chiar trebuie să spun că România stă foarte bine. Starea de urgență a fost declarată în timp, nu s-a așteptat până am avut prea multe cazuri care nu pot fi controlate. Astfel, DSP-urile, dacă au depistat un caz au putut să facă anchetele epidemiologice, să depisteze și să izoleze contacții și nu s-a ajuns ca în Marea Britanie de exemplu sau Statele Unite, unde chiar se vede în statistici că în aceste țări efectiv s-a dublat numărul morților față de lunile obișnuite. Asta nu se vede la noi, fiindcă au fost luate aceste măsuri drastice în timp. 

La noi chiar se arată că a scăzut numărul morților. Care ar fi explicația? 

Nu se poate spune așa ușor. Trebuie raportat la media ultimilor cinci ani. Sigur, comparativ de la un an la altul sunt oscilații. Trebuie raportat la media ultimilor cinci ani și oricum trebuie făcut retrospectiv, fiindcă momentan s-ar putea că a scăzut, dar până la sfârșitul anului poate să crească, fiindcă mulți bolnavi cronici nu au avut îngrijirea medicală necesară, fapt care efectiv poate să facă boala mai gravă. 

Cine trebuie să se testeze să vadă dacă are acest nou coronavirus? 

Pacienții care au sau au avut simptome sau cred că au intrat în contact cu pacienți de coronavirus ar trebui să facă acest test. Prelevarea probelor se face de către personal medical calificat, în deplină protecție. Aici noi avem circuit separat pentru prelevarea acestor probe și important este că această metodă,  Real Time PCR, detectează efectiv dacă în momentul recoltării ai avut virus sau nu. Asta nu înseamnă că nu poți să te îmbolnăvești după două zile. Mai e și riscul de a nu avea destulă cantitate de virus în probă pentru a putea detecta, dar aceasta rămâne singura metodă cu care se poate detecta și un rezultat pozitiv înseamnă că pacientul este purtător al virusului. 

Apropo de bolnavii cronici, dacă este cineva în categoria de risc, dar nu știe dacă a avut contact sau nu cu un bolnav de coronavirus, i se recomandă testarea? 

Așa numai să se testeze nu cred că e o prioritate absolută. E foarte important să se testeze dacă acești oameni se duc în comunitate. De exemplu, de aceea se și testează gratuit bolnavii oncologici care se duc la tratament. Sunt pacienți de risc. Indicată testarea este și în cazul oamenilor care se pregătesc să reia activitatea în locuri aglomerate, cu mulți oameni. Acolo ar fi indicat să se facă multe testări, fiindcă dacă se depistează un bolnav, atunci să poată fi luate măsurile de izolare, să nu izbucnească un focar. 

Deci nu poate chiar oricine care e curios și vrea să se testeze să vină? 

Nu. Dacă are indicații, dacă are loc de muncă în loc aglomerat sau în sănătate, mai degrabă. Sau fabricile. Acum se iau măsuri de protecție, dar ar fi indicat să fie evaluată cumva starea inițială, să fie monitorizat nivelul de infecție. 

„Pentru luna mai preconizăm o scădere a procentajului rezultatelor pozitive, efect cumulat al scăderii incidențelor de transmitere comunitară și al extinderii categoriilor de persoane eligibile pentru testare. Sperăm că acest efect nu va fi anulat de creșterea numărului de infecții transmise din cauza relaxării restricțiilor”, scriați pe Facebook pe data de 1 mai. Ce înseamnă că scade incidența de transmitere comunitară a virusului? 

Incidența comunitară scade fiindcă tot mai puțini bolnavi de coronavirus rămân nedetectați și atunci nu ai transmitere comunitară răspândită. Asta înseamnă această scădere la care ne așteptăm: proporțional ai mai multe rezultate negative decât pozitive. Scade incidența în primul rând pentru că nu mai sunt focare, cum a fost în aprilie și în al doilea rând pentru că se lărgește categoria persoanelor care pot fi testate gratuit, adică atunci când statul plătește costul acestor testări. Asta înseamnă că se testează persoane de risc, dar care sunt negative, deci grupuri care au fost izolate. De asta se și testează fiindcă astfel dacă apare un pozitiv, foarte rapid se pot lua măsurile. Ne așteptăm că o să avem mult mai multe rezultate negative proporțional chiar și de la probele trimise de DSP. Ei fac anchetele epidemiologice. Acolo, de obicei, avem un procentaj mai mare de teste pozitive, dar DSP face acum prelevarea și la pacienții sau angajații de risc. 

Dar asta înseamnă că ne putem relaxa cu adevărat în perioada ce urmează?

Probabil că nu se va mai ajunge la situația din aprilie, dar nici societatea nu o să se comporte ca înainte de perioada pandemiei. E un lucru bun, fiindcă astfel nu se va răspândi virusul atât de mult. Am fost instruiți, să spun așa, ce trebuie să facem. 

Vor ajuta măștile la limitarea răspândirii virusului? 

Masca nu te protejează pe tine, dar îi protejează pe cei din jur. E chiar o măsură bună, dar care trebuie luată în combinație cu testările, spălarea mâinilor, distanțarea socială, evitarea deplasărilor care nu sunt esențiale. Sunt chestii care chiar trebuie menținute. 

Au dreptate cei care spun că pacienții care erau foarte bolnavi și au luat virusul oricum mureau? 

Nu. Există studii recente statistice care arată că acestor pacienți le-au fost furați cam 10 – 15 ani din viață. Cu boala cronică putea să mai trăiască 10 – 15 ani, dar efectul cumulat al virusului și al bolii a cauzat decesul. Sunt acum statistici de acest fel. De aici, și se vede în statisticile de care vorbeam în Anglia și SUA că efectiv s-a dublat numărul deceselor comparativ cu perioadele anterioare. 

Spuneți că România a făcut bine că a luat din timp măsuri dure. Din perspectiva dumneavoastră, se putea face și mai mult? 

Retrospectiv, întotdeauna vom putea spune că s-ar fi putut face și mai bine. Acum trebuie să vedem ce putem face de acum înainte pentru că degeaba ne plângem despre ce nu am făcut în timp. Niciun epidemiolog nu putea să preconizeze cum va fi această curbă. Nu numai la noi, ci peste tot. De aia a fost în Anglia ideea cu imunitatea colectivă, să lase virusul să se răspândească. Deja, când s-au răzgândit, era prea târziu și au scăpat de sub control răspândirea. Sigur, retrospectiv se poate spune care au fost pașii buni, dar acum trebuie să vedem care sunt pașii următori. 

Și pe lângă ce s-a propus acum, din perspectiva dumneavoastră, ce ar trebui foarte important făcut?

Din perspectiva mea, cred că mărirea capacității efective de testare este importantă. Acum avem destule laboratoare care fac testarea, dar nu avem testări organizate la nivel național. Deci un program național mai strict de testare probabil că va exista la un moment dat, dar nu știm când. De asemenea mărirea plajei de populație care trebuie testată este un aspect foarte important. Vom vedea pe parcurs.

Deci în continuare să avem grijă și să fim precauți pentru că nu a trecut pericolul.

Da. Pericolul se va menține probabil până când va exista un vaccin care va fi utilizat pe scară largă. Și asta poate să mai dureze unul, doi ani. 

Așadar, să nu ne așteptăm că ne întoarcem curând la viețile noastre de până acum două luni?

Nu. Acum normalul va fi ceva diferit decât normalul cu care eram obișnuiți. Probabil nu o să ne mai deplasăm atât de mult în străinătate, o să avem puțin mai multă grijă unul de celălalt. Acestea nu sunt lucruri chiar rele, ci sunt lucruri făcute altfel. 

Faptul că și Spitalul Județean are acum și urmează să pună în funcțiune un laborator performant e o concurență pentru voi? 

Nu este o concurență fiindcă știm și noi că dacă trebuie testată populația pe o scară mult mai largă, nici nu am putea să facem față cu capacitatea noastră. Sigur că e bun pentru spital pentru că atunci pot să organizeze mai bine testarea lor. Partea care este puțin dezamăgitoare, să spun așa, este că fiecare județ, fiecare DSP ar trebui să aibă un laborator de genetică moleculară, dar până acum nu a fost cazul, fiindcă nu a fost nevoia creată. Atunci, foarte multe boli nu au fost tipizate cum ar trebui, foarte multe decese nu au fost explicate cum ar trebui și multe exemple de acest gen. Acum că are, sper din tot sufletul să utilizeze laboratorul și la aceste cazuri, deci dacă este un patogen care trebuie identificat prin biologie moleculară să poată să facă asta, nu numai pe acest virus. 

Întorcându-mă la ideea că România s-a descurcat destul de bine în gestionarea acestei crize, cum ar trebui să se raporteze în continuare oamenii la sistemul de sănătate?

Probabil că fiecare spital acum a învățat foarte multe despre cum să gestioneze această situație mai eficient. Sigur, îmbunătățiri trebuie făcute în continuare, trebuie să existe voință. Acum a fost creată nevoia care a determinat și voința de a exista o schimbare. Chiar a fost o situație în care dacă nu faci lucrurile cum trebuie, atunci toată populația o să aibă o părere foarte negativă. 

Când ar trebui să se deschidă sistemul medical către toate celelalte patologii?

Sper să fie cât mai repede, fiindcă nu trebuie să îi uităm nici pe ceilalți bolnavi, care acum nu au unde să se ducă. Sigur, trebuie avut grijă să nu mai fie focare, dar bolnavii cronici trebuie îngrijiți, pentru că altfel o să avem un val de decese fiindcă acești pacienți nu au fost îngrijiți la timp. 

În final, mesajul dumneavoastră, respectiv  al clinicii pe care o reprezentați, în legătură cu testarea, care ar fi? 

Mesajul principal este că, în continuare, fiecare cetățean trebuie să fie în continuare cât se poate de responsabil pentru că aceasta este chiar o situație care nu s-a mai întâlnit în vremurile moderne. Sper să nu se ajungă la numărul de morți înregistrat la gripa din 1918, în care efectiv numărul cumulat de morți a fost mai mare decât cel al decedaților din primul război mondial. Acum suntem într-o situație mult mai bună decât atunci. Am început să înțelegem ce face virusul, cum se răspândește, putem să depistăm la timp virusul. Noi, clinica, am pus întotdeauna foarte mult accent pe depistarea bolilor în fază incipientă și acest virus e un exemplu în care dacă depistezi din timp faci bine în societate și în comunitate, pentru că așa contribui la stoparea răspândirii.