STIREA ZILEI 28 ianuarie 2019

Exodul românilor din Covasna și Harghita provoacă îngrijorare

de Iulia Drăghici - Taraș | 4861 vizualizări

Tema a fost abordată la întâlnirea reprezentanților comunităților românești din județele Covasna, Harghita și Mureș

Situația românilor din Episcopia Covasnei și Harghitei este destul de critică. Astfel și-a început episcopul Andrei luarea de cuvânt la întâlnirea reprezentanților comunităților românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, desfășurată sâmbătă la Muzeul Spiritualității Românești din Sfântu Gheorghe. Dacă în urmă cu 4 ani, statisticile numărau peste 81.000 de creștini – ortodocși, în prezent doar puțin peste 50.000 se mai regăsesc în Episcopia Covasnei și Harghitei.

„Mă îngrijorează starea neamului nostru românesc în aceste județe. Nu știu câți dintre frățiile voastre știți, în urmă cu 4 ani când am preluat Episcopia Covasnei și Harghitei aveam peste 81.000 de credincioși români în cele două județe, Covasna și Harghita. La recensământul pe care preoții l-au făcut, umblând cu Agheasma în casele credincioșilor, și cerând rapoartele protopopilor din cele 4 Protopopiate ale Episcopiei noastre, am rămas cu o durere mare în suflet. Am cerut instituțiilor statului să îmi dea un recensământ, pe care nu au putut să mi-l dea, pentru că statul român, din 2011, nu a mai putut să facă un recensământ. Știți cu cât am scăzut? Actualmente avem 50.030 de credincioși români. Cu 30.000 a scăzut Episcopia noastră. Mă întreb, dacă mergem în ritmul acesta, unde vom ajunge? Ne întâlnim, vorbim, ne bucurăm, ne salutăm, propunem proiecte și în fond rămânem dezamăgiți. De aceea, aș dori din partea frățiilor voastre, cu mic, cu mare, să punem umărul la treabă, și să vedem ce putem face pentru a opri exodul acesta al tineretului, care pleacă peste mări și țări, și satele noastre românești rămân îmbătrânite”, a spus Preasfințitul Andrei.

Episcopul Covasnei și Harghitei a punctat de asemenea în același context că anul trecut în județul Harghita au fost închise două parohii, iar în județul Covasna altele trei au fost transformate în metoc episcopal, adică „nefiind români în satele respective, am detașat câte trei călugărițe să locuiască în Casa Parohială și să administreze biserica satului. Este vorba de Parohia Cernat, Parohia Sântionlunca și Parohia de la Vârtej, de la Protopopiat, de la Întorsura Buzăului. Acum îmi veți spune că Întorsura Buzăului e marea masă a ponderii românești. Așa este, dar trebuie să vedem și întreținerea lucrărilor care se află acolo, pentru că de peste 5 ani de zile este începută Biserica în cadrul Paraclisului și nu se mai termină”, a mai spus Episcopul Andrei al Covasnei și Harghitei.

„Situația noastră, a românilor din Episcopia noastră este destul de critică”, a mai subliniat episcopul, nu înainte de a cere, din nou, celor prezenți mai multă implicare în realizarea proiectelor propuse în urma întâlnirii derulate sâmbătă.

Lipsa posibilităților pentru tineri, a locurilor de muncă, dar și prezența firavă a asociațiilor românești în comunitățile din aceste județe, lipsa modelelor și a liderilor care să îi inspire pe tineri, sistemul de învățământ deficitar, minusurile în ceea ce privește experții care să scrie proiecte spre finanțare au fost identificate ca fiind principalele cauze ale exodului amintit de episcop.

Lipsă la apel, nu exod

Pe de altă parte, au existat voci care au spus că situația nu ar fi atât de dramatică pe cât s-ar părea la o primă vedere, și că după ce recensământul va fi refăcut, cifrele vor fi altele.

„Problema este un pic mai nuanțată. (...) Există și un aspect subiectiv, zic eu, și trebuie să nu îl ocolim, care ne aparține nouă preoților. A fost problema precipitată și cu o anumită atitudine a noastră care nu ar fi trebuit să o avem. Avem termen să refacem acest recensământ, să ne ocupăm doar de această problemă și veți vedea că cifrele vor fi altele. Apoi, mai este un aspect: nu trebuie să trecem cu vederea faptul că mai ales în zonele românești, mă refer la zona Buzaielor, această reducere nu este în sine o reducere a numărului de credincioși, este practic o lipsă la apel, datorită plecărilor masive în străinătate. Deci oamenii nu au răspuns „prezent” și noi am trecut mai departe”, a spus protopopul din Întorsura Buzăului, Florin Tohănean.

 „Aici se produce o purificare relativ lentă, dar sigură”

Cel care a stârnit însă ropote de aplauze și uimire pentru discursul apăsat susținut în fața reprezentaților românilor a fost primarul din Întorsura Buzăului, Leca Băncilă, care a vorbit despre „cea mai gravă problemă a Statului Român vizavi de un teritoriu al suveranității sale”, dar și despre „o purificare relativ lentă, dar sigură”.

 „Avem nevoie de adevăr. (...) Prea mult așteptăm de la alții și în mod firesc ar trebui să așteptăm, pentru că sunt mai puternici decât noi. Credeți-mă, ei nu pun mare preț pe noi, pentru că nu reprezentăm în sens politic mult. Suntem câțiva și din păcate, tot mai puțini și tot mai neputincioși. Dacă acum 20 de ani (...) credeam că mai putem așeza lucrurile și înspre interesele noastre, astăzi nu mai cred. Dacă mai suntem 50.000 și am fost 80.000, întrebați-vă unde vom fi peste 30 de ani, pentru că cei care au plecat și și-au făcut casă, și își cresc copiii la școli și în alte medii, fie în Italia, fie în Spania, nu se mai întorc. La Întorsura Buzăului termină liceul cam 120. Nu se mai întorc în zonă mai mult de 10. Situația e peste tot. Și întrebarea este: de ce? Pentru că nu ne mai putem construi viitorul aici. Că noi nu avem curajul să o recunoaștem, vom fi obligați să o recunoaștem. Nu ne mai putem construi aci viitorul. Cauzele sunt multiple, dar o să vă dau numai una, ține de guvernanții noștri, de sistemul nostru. Dacă discutăm de situația românilor din Covasna și Harghita, credeți-mă, discutăm despre cea mai gravă problemă a Statului Român vizavi de un teritoriu al suveranității sale. Gravă! (...) Faptul că un prim-ministru străin are o întâlnire oficială în spațiul românesc și primul ministru al României nu este, păi atunci să se ducă...la cules de roșii. O spun cu toată responsabilitatea. (...) Aici se produce o purificare relativ lentă, dar sigură. Pentru că despre asta discutăm”, a spus edilul din Întorsura Buzăului.

„Ne place să credem că vorbim în numele comunității românești”

Leca Băncilă a ținut să scoată în evidență faptul că românii din județul Covasna nu se simt motivați să ia parte la activitățile desfășurate în sprijinul comunităților românești pentru că nu există lideri locali care să îi inspire să facă acest lucru.

„Pentru Marșul Limbii Române ne-am strâns vreo 200 de covăsneni. De ce numai 200? (...) Mai ales cei care conducem Forumul, sau ne place să credem că vorbim în numele comunității românești, de ce nu am fost acolo? Toți! (...) Slăbiciunea stă și în noi. 24 Ianuarie! Imaginați-vă dacă nu veneau cei din București și din Ploiești și Brașov vreo 200, eram și noi vreo 50. Deci, doamnelor și domnilor colegi, trebuie să ne luăm în serios statutul de lideri ai comunității. Și dacă mai avem temeri că putem căpăta ceva plecând capul, înseamnă dezonoare. E nevoie de alt tip de abordare, de sacrificiu dacă e nevoie, altfel, credeți-mă doamnelor și domnilor, nu mai avem viitor aici. Despre asta discutăm. Dacă astăzi ne mai dăm cu părerea, peste 30 de ani nu mai are cine să o facă”,  a încheiat primarul din Întorsura Buzăului.

„Exodul românilor din județele Covasna și Harghita” a fost un singur aspect din multele discutate sâmbătă la întâlnirea reprezentanților comunităților românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, mijlocită de Forumul Civic al Românilor. În același context, s-au trecut în revistă principalele probleme ale comunităților românești, împărțite pe diverse domenii: cultură, învățământ, viață bisericească, urbanism și infrastructură, sport și tineret, economie și politică.

Printre problemele enumerate s-au regăsit și inechitatea privind distribuirea, în mod proporțional cu ponderea populației românești, a fondurilor alocate pentru proiecte culturale de către autoritățile locale, necesitatea reabilitării și modernizării școlilor, nevoia restaurării în regim de urgență a bisericilor ortodoxe din Brețcu și Vârghiș, întârzierile la finalizarea drumului județean Barcani (Sărămaș) – Valea Mare – Boroșneu Mare, inițiativele prea puține înspre dezvoltarea turismului rural și montan, lipsa acordării de facilități legale investitorilor care folosesc resurse locale sau chiar necesitatea regândirii administrative a țării ori „ruperea alianței cu UDMR, care nu urmărește decât propriile interese”, după cum se arată în Nota unde sunt enumerate problematicile.

Problemele au fost transformate în propuneri, cuprinse într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, Parlamentului și Președinției României, prin care se dorește „normalizarea conviețuirii interetnice din județele Covasna, Harghita și Mureș”, potrivit Forumului Civic al Românilor.

Scrisoarea cuprinde 33 de puncte, împărțite în trei părți: Propuneri pentru stoparea instaurării definitive a stării de co-suveranitate cu Ungaria a „ținutului secuiesc”, Propuneri pentru asigurarea dăinuirii românești în Arcul Intracarpatic și Propuneri pentru normalizarea conviețuirii interetnice în județele Covasna, Harghita și Mureș.

În dezbaterea organizată pe marginea scrisorii deschise, sâmbătă s-a discutat și despre faptul că multiplele cerințe ar putea aduce insucces inițiativei, preferându-se, în schimb, o singură solicitare concretă, despre înființarea unui departament în cadrul Guvernului privind problemele românilor din cele trei județe, dar și despre necesitatea organizării de marșuri și evenimente vizibile pentru promovarea în spațiul public a acestei scrisori ce urmează să ajungă la liderii din București.

„Fac un apel la frățiile voastre. Ce ne lipsește nouă? Vedeți câtă energie avem, câtă voință și știință și putem să facem ceva, dar nu am reușit până în momentul de față să netezim un pic asperitățile, generate de interese, de orgolii. Fac un apel de suflet, că trebuie să fac, sunt preot, altceva nu pot, să fim mai înțelegători, (...) mai toleranți unii față de alții și mai uniți”, a spus în încheierea expunerii sale protopopul Florin Tohănean.

Apelul la unitate a fost agreat de toți cei prezenți, care au ajuns și la concluzia că Forumul Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș, cu cele 44 de asociații partenere, trebuie să fie mai prezente în sânul comunităților pe care le reprezintă și totodată, să atragă tinerii în activitățile lor.  

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 2

Adaugă comentariu
Farkas Ambrus-Mihai, 30 ianuarie 2019
Nu e vorba de niciun exod. Este pur si simplu un rezultat firesc al alegerilor gresite facute de Biserica Ortodoxa Romana. Poate daca s-ar fi implicat mai putin in politica si daca nu si-ar fi etalat citeste integral
Iudit Gherghiteanu, 28 ianuarie 2019
daca procentul romanilor din judet nu s-a schimbat, despre ce exod vorbiti? daca mai pleaca lumea, romani, secui, din cauza politicienilor psd, guvernare proasta, dar din toata tara, nu doar de citeste integral
Vasile Muresan, 29 ianuarie 2019
ai perfecta dreaptate, acest individ care se crede popa vrea sa faca tensiune interetnica ... D-zeu sa te bata popa prostu!
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.