STIREA ZILEI 30 octombrie 2020

EXCLUSIV. Cum e să fii prefect de nici un an, în toiul unei crize sanitare de proporții

de Iulia Drăghici - Taraș | 2203 vizualizări

Interviu cu prefectul de Covasna, Iulian Constantin Todor 

La mijlocul lunii decembrie anul trecut, când din China îndepărtată se auzeau zvonuri, care mai mult păreau a fi știri false, despre o epidemie provocată de un virus ucigaș, la Sfântu Gheorghe, în județul Covasna, dar și în alte zone din țară, noul Guvern schimba prefecți și își pregătea terenul pentru anul cu două rânduri de alegeri ce avea să vină. De atunci au trecut două luni cu stare de urgență și mai multe cu stări de alertă, perioade pe care niciunii nu ni le-am fi închipuit că vom fi nevoiți să le trăim. Perioade marcate de temeri, deznădejde și lipsă de încredere în autorități. Dar oare cum a trecut acest timp pentru reprezentantul Guvernului în teritoriu, „noul” prefect – pentru că era nou instalat în funcție când s-a dezlănțuit criza, în postura aceasta pe care prea puțini o invidiază acum? Am încercat să aflăm răspunsul prin intermediul acestui interviu. Cu acest prilej am vrut să vedem și „cealaltă latură”, să lămurim și o serie de abordări din comunicarea instituției, să aflăm dacă se mai schimbă ceva cu activitatea sălilor de fitness, subiect amplu dezbătut în spațiul public, de ce nu se oferă date mai pe fiecare localitate în comunicarea COVID-19, cum se abordează situația în comunitățile cu risc mare de sărăcie, dar nu numai. De asemenea, în final, am cerut un mesaj din partea lui Iulian Todor, covăsneanul, întorsureanul, în vârstă de 60 de ani, cu amplă experiență de muncă în finanțe – adică omul Iulian Todor, dincolo de biroul său de înalt funcționar public. Vă invităm să citiți interviul următor. 

În 16 decembrie ați preluat oficial funcția de prefect. Ce a stat la baza deciziei de a accepta această – putem să îi spunem - provocare? 

Aș putea spune că a fost o provocare. Propunerea m-a onorat și a venit de la cei doi parlamentari români ai Partidului Mișcarea Populară din județul Covasna. Am acceptat-o, în contextul formării noului Guvern al României, sub conducerea premierului Ludovic Orban, agreând personal programul de guvernare liberal, cu dorința de a mă implica direct cu toată experiența și puterile mele în punerea în aplicare a acestuia. 

Cum ați descrie această perioadă de aproape un an petrecută la cârma instituției care reprezintă Guvernul în teritoriu?

O perioadă de alertă permanentă, în care situațiile speciale de urgență au dominat agenda Instituției Prefectului. 

Așa am remarcat și eu. La scurt timp după învestire au început problemele cauzate de pandemia de COVID-19. De fapt, din decembrie se vorbea despre situația din China. V-ați gândit atunci că veți fi pus în situația de a gestiona o astfel de criză? 

E adevărat că la începutul activității, în decembrie 2019, priveam cu atenție situația din China, dar nu realizam că va fi posibilă o răspândire atât de rapidă și extinsă a bolii. Aveam la început impresia că nu va urma chiar atât de repede pandemia de COVID-19. Am sperat că apariția în Europa nu va fi atât de rapidă și că se va putea controla răspândirea bolii. Foarte curând au început și acțiunile noastre pe situații speciale de urgență în cadrul Comitetului Județean, care s-au desfășurat cu respectarea strică a dispozițiilor Comitetului Național pentru Situații de Urgență și a reglementărilor legale. 

Aș vrea să facem un exercițiu de sinceritate și să ne spuneți dacă e mai greu decât v-ați imaginat, e exact cum v-ați imaginat că va fi sau e mai ușor? Mă refer la tot ceea ce înseamnă funcția de prefect. 

Am privit funcția de prefect din punct de vedere al atribuțiilor stabilite de lege cu încredere, de la început. M-am bazat pe experiența dobândită de-a lungul carierei mele din funcțiile publice de conducere pe care le-am deținut. Per ansamblu mi-am imaginat ceea ce mă aștepta, dar nu cum se desfășoară activitatea unui prefect pe timpul unei pandemii. Trebuie să recunosc că inițial nu aveam în vedere.

Deci e mai greu?

Să spunem, oarecum. 

Cum arată o zi de muncă, în această perioadă, a prefectului de Covasna?

Activitatea mea se desfășoară, pot spune, sub rigorile unei discipline militare. Ceea ce nu îmi displace. De felul meu sunt adeptul unei bune organizări și a respectării cu strictețe a regulilor. Am o agendă publică plină, în care trebuie să cuprind toate activitățile care intră în atribuțiile mele, când e posibil după un orar planificat, în care încerc să răspund cu promptitudine tuturor solicitărilor. M-ar încânta să știu că am reușit să răspund tuturor cetățenilor în slujba cărora sunt, cu punctualitate, chiar dacă nu întotdeauna răspunsul dat de către Instituția Prefectului aduce satisfacție solicitanților, date fiind, întotdeauna, interpretările conform prevederilor legale. 

Dar este un serviciu de la 8:00 la 16:00? 

Împreună cu ceilalți conducători ai instituțiilor din cadrul MAI suntem disponibili 24 de ore din 24, 7 zile din 7. 

Cum s-a schimbat viața dumneavoastră de când a început epidemia de COVID-19? 

Epidemia de COVID-19 a schimbat viețile tuturor. Mie mai mult, având în vedere permanenta situație de urgență sau alertă în care ne-am aflat și în care ne aflăm. 

Prin natura funcției, sunteți destul de expus virusului. Vă temeți că v-ați putea îmbolnăvi?

E adevărat că cei care luptăm direct, să zicem, cu virusul suntem mult mai expuși decât ceilalți cetățeni care pot să se apere respectând cu strictețe măsurile impuse de specialiști și de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Desigur, există pericolul unei îmbolnăviri. Normal că sunt atent la tot ceea ce fac pentru evitarea acestui lucru neplăcut. 

Cum vă protejați?

Personal, respect toate măsurile de protecție. Port masca chiar și când sunt singur în birou. Chiar și în momentul ăsta. 

Și nu e greu? Că nu sunt puțini cei care spun că e imposibil să poți masca toată ziua.

Deja a intrat în obișnuință. 

Vă testați cu regularitate? 

Până în prezent am fost testat de două ori, când am fost în contact cu persoane depistate pozitiv. Din fericire, rezultatul a fost negativ. Vă mărturisesc faptul că am fost și în izolare într-o zi, pe care nu o voi uita niciodată, pentru că era ziua mea de naștere. 

De ce ar avea (sau mai avea) nevoie județul Covasna pentru a depăși cu bine această perioadă? 

Din evoluția bolii la nivelul județului Covasna, nu aș putea spune că nu deținem toate materialele, toate resursele umane necesare pentru tratarea cazurilor de îmbolnăviri cu COVID-19. Nu pot să spun când vom depăși această perioadă. Mă îngrijorează datele prezentate de specialiști, în sensul că graficele dau o creștere a cazurilor de îmbolnăviri și chiar și a deceselor. Dar potrivit situațiilor zilnice privind cazurile de îmbolnăviri pe care le primim și le transmitem INSP și respectiv publicității, la acest moment sunt efectuate solicitările de resurse umane și materiale pentru tratarea cazurilor de îmbolnăviri cu COVID-19. 

Pe lângă resursa umană și materială, unde stă nevoia de grijă și prevenție din partea locuitorilor?

După părerea mea, este singura variantă care ne ușurează tuturor munca și care va avea rezultate scontate: atitudinea față de răspândirea virusului, cu responsabilitatea respectării măsurilor impuse de situația epidemiologică actuală de către toți cetățenii.

La nivel național se vorbește că Direcțiile de Sănătate Publică sunt depășite de volumul de muncă. Acest lucru l-a recunoscut și directorul DSP Covasna, spunând că nu dispun de resursă umană și materială pe cât ar fi nevoie, de exemplu, să îi sune pe toți cei aflați în izolare. Din perspectiva dumneavoastră și din experiența de coordonator al CJSU, unde se iau decizii pe baza a sugestiilor venite de la DSP, cum este colaborarea cu această instituție? 

Trebuie să recunoaștem că și pentru DSP COVID-19 a însemnat ceva nou. E o luptă directă cu o boală. Au fost chemați în prima linie. Nu a fost ușor. Adaptarea la noul mod de acțiune, pentru aplicarea graduală a măsurilor dispuse de specialiștii din Comitetul Național pentru Situații de Urgență, legiferate de Guvern și stabilite de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, pentru DSP a necesitat o perioadă de timp în care noi am căutat să preluăm o parte din sarcinile directe în Centrul Județean de Coordonare și Conducere a Intervenției, prin personalul celorlalte instituții implicate. Cu domnul director al DSP am fost și sunt în permanentă legătură. Au avut și încă se mai ivesc probleme cu resursele umane, atât ca urmare a organigramei care nu a fost dimensionată corespunzător situației creată de COVID-19, cât și ca urmare a expunerii personalului în fața virusului. Am soluționat întotdeauna solicitările domnului director al DSP, de mișcări de personal în instituția proprie, cât și pentru spitalele din județ, cu consultarea și aprobările organelor superioare abilitate. Avem proceduri clare în acest sens, care trebuie respectate. 

Și atunci, pe mai departe, ce ar trebui să se mai întâmple la nivel de DSP ca să funcționeze lucrurile și mai bine decât se întâmplă acum? 

Mi-aș dori o implicare mai mare a tuturor angajaților. Ar fi normal să nu se întârzie în relaționarea cu cetățenii care apelează la DSP în acest moment și trebuie să avem în vedere că este posibilă apariția unui volum de muncă și mai mare la nivelul acestei instituții. Inventarierea permanentă a necesarului de resurse umane și materiale nu trebuie să lipsească din agenda directorului DSP. 

Ce părere aveți despre capacitatea de testare COVID de la nivelul județului Covasna?

Capacitatea de testare la nivelul județului Covasna cred că este corespunzătoare situației actuale și poate face față unui număr și mai mare de teste COVID-19, în condițiile în care în prezent se poate răspunde și solicitărilor din alte județe. 

Deci nu ar mai fi nevoie să se mai operaționalizeze niciun laborator?

În aceste momente soluționăm și teste recoltate din alte județe. 

Franța și Germania au anunțat măsuri de carantină. Ce părere aveți despre o eventuală întoarcere la starea de urgență în România?  

Totul depinde evoluția bolii. Dar cred că înainte de adoptarea unei măsuri de acest gen, se va analiza distinct situația pe localități, respectiv pe județ, ținându-se cont de prioritizarea desfășurării concomitente a activităților economice posibile.                

Răzvan Cherecheș, profesor de sănătate publică în cadrul Universității Babeș – Bolyai din Cluj- Napoca, spune că „într-o pandemie combinată cu infodemie, cel puțin 50% din efortul guvernelor trebuie să fie orientate către comunicare” și face referire la situația de la Napoli, cu revolte stradale împotriva măsurii de lockdown. Ca reprezentant al Guvernului în teritoriu, cât la sută din efortul combaterii COVID-19 îl alocați, prin instituția pe care o coordonați, comunicării? 

Interesantă interpretare a domnului profesor asupra restricțiilor impuse la Napoli. Eu recunosc că luptăm de la început cu această infodemie, care a luat amploare în perioada electorală și văd că se accentuează. Comunicarea este, după părerea mea, unul din modurile cele mai potrivite pentru combaterea informațiilor false și pe interese politice sau nu numai. Ar fi bine ca, potrivit deontologiei profesionale, să se abțină în a intra în infodemie, atunci când o fac cu bună știință, unii reprezentanți ai media. Instituția Prefectului, sub coordonarea Grupului de Comunicare Strategică de la nivel național are o activitate intensă, atât prin Cancelaria Prefectului, în cadrul căreia pot spune că 90% din timp este alocat comunicării, cât și prin serviciile de specialitate, care au comunicarea instituțională cu UAT-urile și instituțiile deconcentrate. Nu se transmit publicității date cu caracter personal. Prin comunicatele noastre, care nu totdeauna pot fi suficient de interesante și expresive jurnalistic, încercăm să oferim spre informare cetățenilor datele statistice privind evoluția de COVID-19. 

Deci să înțeleg că din cauza datelor cu caracter personal, pentru că în comunități mai mici e ușor de reperat, nu se oferă date pe localități?

 Oricum nu se dau datele cu caracter personal și nu se pot identifica din comunicatele pe care le dăm noi publicității. La organele autorităților locale ajung informațiile acestea cu date cu caracter personal și sunt gestionate de către personalul abilitat. 

Oamenii ne întreabă tot mereu de ce nu dăm situația pe fiecare localitate. 

Acesta este modul stabilit pentru transmiterea datelor de către Grupul de Comunicare Strategică de la nivel național, căruia ne conformăm și noi, bineînțeles. 

Care este situația la nivel de județ în comunitățile cu grad mare de sărăcie și excluziune socială, despre care experți, ca cel citat anterior, spun că au risc mai mare să devină focare COVID-19? Au fost astfel de situații la noi? Ce măsuri de prevenire aplicați în aceste zone?

În perioada stării de urgență pot spune că am avut temeri serioase cu privire la izbucnirea unor focare de COVID-19 în aceste comunități. Am analizat la momentul respectiv în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență toate propunerile de acțiuni din partea membrilor sau a Comitetelor Locale pentru Situații de Urgență. S-au ales variantele posibile cu impact major. Pot spune că între aceste soluții exista chiar și aceea de carantinare a unor zone. Dar nu a fost necesar să fie aplicat. 

Deci nu au fost așa mari probleme în aceste zone? Înseamnă că au apărut unde v-ați așteptat mai puțin?

Nu aș putea spune că m-am așteptat la evoluția transmiterii comunitare a virusului. 

Dacă v-ați întoarce în perioada februarie – martie, când au fost depistate primele cazuri de COVID-19 în județul Covasna, dar cu experiența de acum, ce ați face diferit?

Consider că toate măsurile aplicate au fost stabilite cu discernământ și gradual, iar la starea de spirit a populației din acea perioadă nu putem să ne raportăm prin prisma situației pe care o cunoaștem astăzi. Evenimentele, în succesiunea lor, ne-au pregătit, putem spune, pentru o abordare mult mai bună și eficientă a neprevăzutului, care poate apărea în cazul epidemiilor.  

Cu privire la situația sălilor de fitness din municipiul Sfântu Gheorghe, am înțeles că un operator economic a trimis o plângere prealabilă prefecturii prin care cere modificarea hotărârii nr.50, mai exact art. 1, alin.1, lit. p, cu privire la interzicerea activității sălilor de fitness, pentru că este ilegală și inoportună. În caz contrar, vor solicita anularea parțială pe cale judecătorească, dar și despăgubiri. Ce veți face în acest caz? 

Am repartizat-o serviciului juridic. Vom da un răspuns astăzi legat de plângerea în speță. Au mai fost discuții legate de activitatea sălilor de sport și fitness. Eu am încercat să explic că este referirea strictă la pregătirea fizică a grupurilor, respectiv a persoanelor fizice care nu sunt legitimate și nu desfășoară activități de competiții sportive, deci nu fac parte din cluburi sportive. Cât de mult s-a înțeles nu știu. Dar vom veni cu rectificări în acest sens. 

Sunteți dispuși să rectificați hotărârea nr. 50?

Sigur că da. Oricum trebuie să analizăm, că se împlinesc cele 14 zile, dacă măsurile rămân în continuare sau mai ajustăm acele măsuri suplimentare. O să vedem ce vom stabili în cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. 

Patronii spun că mulți dintre clienții lor merg acum în Brașov, la sălile de acolo și, pe lângă efectul economic păgubos pentru ei, mai este de luat în seamă și faptul că acest lucru ajută la răspândirea virusului. Ce părere aveți despre aceste argumente? 

Din punct de vedere al evoluției epidemiologice, nu pot să analizez Brașovul, în același timp cu Covasna. Măsurile sunt stabilite după o anumită dată, după anumite criterii, în fiecare județ distinct. 

Dar nu credeți că ar putea ajuta la răspândirea virusului faptul că oamenii de aici se duc acolo la sălile de sport?

Eu bănuiesc că toți cetățenii care ne deplasăm interurban luăm măsurile de siguranță pe care trebuie să le luăm. Eu sper asta. Nu cred că dacă merg să facă pregătire fizică individuală la Brașov, cetățenii noștri se duc expunându-se la virus. Cred că își iau măsurile de precauție. Consider totuși că este un argument justificat mai mult din punct de vedere economic, de către patronii sălilor respective și sper că vom găsi argumente legale să le aducem satisfacție și să nu îi împiedicăm în desfășurarea activităților în perioada următoare. 

În final, ce ați vrea să transmiteți covăsnenilor, nu neapărat din funcția de prefect, ci din postura de covăsnean, în legătură cu criza sanitară care a cuprins toată planeta? 

Sunt mândru că sunt covăsnean. Conviețuirea noastră în județul Covasna ne-a făcut solidari, dar și responsabili față de soarta semenilor noștri, indiferent de apartenența etnică. Ba mai mult, aș putea spune că există un liant nevăzut de origine divină care ne dă puterea să trecem peste greutăți împreună. Am încredere în covăsneni, sunt oameni inteligenți, pe care Dumnezeu i-a apărat de toate relele. Și acum trebuie să înțelegem că prin responsabilitatea tuturor, în sensul de respectare a măsurilor impuse de situația epidemiologică actuală, vom trece cu bine de criza sanitară și vom putea reveni la viața normală. 

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.