STIREA ZILEI 27 august 2021

EXCLUSIV! Cum se descurcă primăriile covăsnene la capitolul „proiecte europene”

de David Leonard Bularca | 1498 vizualizări

Analiză cu date de la autoritățile locale: care sunt cele care au redactat cele mai multe sau cele mai puține proiecte în perioada 2012-2020 

În perspectiva mult-discutatului Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) și a pregătirilor care se fac, sau ar trebui să se facă, pentru accesarea de fonduri europene în perioada următoare, este interesant de văzut cum s-au descurcat până acum autoritățile locale covăsnene la capitolul „proiecte europene”. Răspuns la întrebare am primit cu ajutorul solicitărilor privind informațiile de interes public, pe care le-am trimis la toate cele 45 de primării din județul Covasna. Prin analiza din materialul de față, care scoate în evidență numărul de proiecte întocmite, depuse și aprobate, am dorit să avem o comparație care să arate eficiența autorităților locale, dar și interesul lor pentru atragerea de fonduri europene. Nu am analizat acum, ci o vom face într-un material viitor, valoarea investițiilor atrase.  

Este cunoscut faptul că o pârghie pentru autoritățile locale, dar nu numai, astfel încât să poată atrage investiții în localitățile lor, este accesarea de fonduri europene. În general, sunt oportunități pentru fiecare, în particular, sau prin asocieri. Prin acest mecanism, se pot obține bani pentru modernizarea, de pildă, a drumurilor, a clădirilor, pentru diverse achiziții și așa mai departe. Totuși, pentru fiecare finanțare de acest tip obținută, în spate este munca unor oameni, fie din firme specializate, plătite să scrie proiecte, fie prin departamente din cadrul primăriilor, ocupate de funcționari publici. 

Drept urmare, am fost curioși să aflăm cum se prezintă situația în primăriile din județul Covasna la capitolul „proiecte europene”. În acest scop, am trimis către toate cele 45 de UAT-uri o cerere prin care le-am cerut să ne ofere mai multe date despre proiectele finanțate prin fonduri europene în perioada 2012-2020. 

Astfel, în cererea trimisă către toate primăriile din județ pe data de 9 august a.c., am solicitat, printre altele, să ni se transmită numărul proiectelor depuse prin care s-a obținut finanțare prin fonduri europene, în ce domenii s-a investit cea mai mare sumă, dar și cu câte proiecte a aplicat, în total, fiecare primărie în perioada vizată. 

Este de subliniat și că nu toate primăriile au răspuns până la data redactării acestui material întrebărilor noastre, deși termenul legal pentru furnizarea informațiilor s-a scurs. Argumentele au fost fie că în prezent este o perioadă de concedii și nu a avut cine să se ocupe de transmiterea răspunsurilor, fie că, au mai spus reprezentanții unor primării, nu au primit e-mail-ul trimis de noi pe 9 august, deși adresa de e-mail pe care am transmis cererea este cea corectă. Verificarea am făcut-o  într-o altă analiză marca Observatorul de Covasna, în care am arătat răspunsul primăriilor la solicitările pe legea 544, pe care am publicat-o în mai 2021. Sigur, există posibilitatea ca tehnologia să dea rateuri. Așa că așteptăm în continuare răspuns de la încă opt UAT-uri: Bățani, Ghidfalău, Hăghig, Ojdula, Sânzieni, Barcani, Bixad și Micfalău. 

Am decis totuși să publicăm acum această analiză pentru că restul primăriilor din județ au găsit timp și e-mail-ul nostru, deci am observat că se poate. Și am vrut să fim corecți față de cei care au respectat termenul inițial de 10 zile de a trimite răspunsurile, pe care îl oferă legea privind accesul la informațiile de interes public. 

Ce arată primele date

După centralizarea datelor pe care le-am primit din partea primăriilor, reiese, cum probabil era de așteptat având în vedere că sunt municipii cu număr mai mare de locuitori și cu oportunități diverse, că Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc se află în top când vine vorba de numărul proiectelor derulate prin fonduri europene în perioada 2012-2020. 

Peste zece primării au avut doar trei proiecte de acest tip într-o perioadă de opt ani. Un exemplu nu tocmai fericit este și comuna Valea Mare, care nu a avut nici o finanțare prin fonduri europene pentru aceeași perioadă de timp. 

Mai jos, puteți vedea clasamentul primăriilor după numărul de proiecte câștigate, derulate și finanțate din fonduri europene:

  1. Sfântu Gheorghe – 27 de proiecte;
  2. Târgu Secuiesc – 16 proiecte; 
  3. Ozun – 12 proiecte; 
  4. Întorsura Buzăului – 9 proiecte; 
  5. Valea Crișului, Cernat, Zagon – 8 proiecte; 
  6. Zăbala – 7 proiecte; 
  7. Comandău, Brăduț, Covasna, Reci – 6 proiecte; 
  8. Ghelința, Bodoc – 5 proiecte; 
  9. Estelnic, Ilieni, Baraolt – 4 proiecte; 
  10. Vâlcele, Brețcu, Catalina, Dalnic, Dobârlău, Sita Buzăului, Turia, Brateș, Belin, Boroșneu Mare, Chichiș – 3 proiecte; 
  11. Moacșa, Poian, Lemnia, Aita Mare, Vârghiș, Mereni – 2 proiecte; 
  12. Malnaș, Arcuș – 1 proiect; 
  13. Valea Mare – 0 proiecte. 

În răspunsul transmis de Primăria Arcuș, se arată că pentru această localitate este imposibilă obținerea de finanțări prin fonduri europene, din cauza numărului prea mic de locuitori. 

„La nivelul comunei Arcuș, în perioada menționată mai sus (n. red. 2012-2020), s-a implementat un singur proiect, prin Asociația Leader. Datorită nr. de locuitori (sub 2000 de persoane), obținerea unui punctaj suficient accederii unui proiect european de anvergură, este practic imposibilă”, se arată în răspunsul trimis, semnat de primarul din Arcuș, Máthé  Árpád.

Eficiență: cu câte proiecte au aplicat primăriile covăsnene pentru fonduri europene și câte au fost câștigătoare 

Datele obținute astfel de Observatorul de Covasna – CovasnaMedia.ro ne mai arată și că pentru multe dintre UAT-urile care au dat curs solicitării noastre, diferența dintre numărul proiectelor depuse, față de cele acceptate, nu este foarte mare. 

Municipiul Sfântu Gheorghe a avut cele mai multe proiecte de acest tip scrise, depuse și respinse în perioada 2012-2020, dar este de remarcat și că se află pe primul loc și la numărul proiectelor finanțate. 

Mai jos puteți vedea cu câte proiecte a aplicat pentru fonduri europene fiecare primărie care a răspuns solicitării noastre. Am pus, din nou, și câte proiecte au fost acceptate, pentru a se putea observa mai ușor diferența dintre numărul proiectelor depuse versus numărul proiectelor care au și obținut finanțare. Cu alte cuvinte, pentru că scrierea proiectelor europene presupune resurse financiare și umane destul de importante, se poate vedea astfel și eficiența autorităților în utilizarea banilor publici sau chiar rata de succes a echipelor din primării care lucrează la aceste departamente. 

  1. Sfântu Gheorghe – 41 de proiecte făcute / 27 acceptate, plus cinci care sunt în fază de precontractare 
  2. Târgu Secuiesc – 17 proiecte făcute / 16 acceptate; 
  3. Ozun – 12 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%); 
  4. Întorsura Buzăului – 11 proiecte făcute / 9 acceptate; 
  5. Zagon – 10 proiecte făcute / 9 acceptate; 
  6. Cernat – 9 proiecte făcute / 8 acceptate; 
  7. Valea Crișului – 8 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%);
  8. Zăbala – 8 proiecte făcute, tot atâtea acceptate, însă în final unul nu a mai primit finanțare (100%);
  9. Ghelința – 7 proiecte făcute / 5 acceptate; 
  10. Comandău, Brăduț, Covasna și Reci – 6 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%); 
  11. Chichiș – 6 proiecte făcute / 3 acceptate; 
  12. Lemnia – 6 proiecte făcute / 2 acceptate, iar un altul este încă în așteptare; 
  13. Bodoc – 5 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%); 
  14. Estelnic – 5 proiecte făcute / 4 acceptate; 
  15. Ilieni și Baraolt – 4 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%); 
  16. Vâlcele, Sita Buzăului, Turia, Belin și Boroșneu Mare – 4 proiecte făcute / 3 acceptate; 
  17. Vârghiș – 4 proiecte făcute / 2 acceptate; 
  18. Brețcu, Catalina, Dalnic, Dobârlău și Brateș – 3 proiecte făcute, tot atâtea acceptate (100%); 
  19. Poian și Aita Mare – 3 proiecte făcute / 2 acceptate; 
  20. Moacșa și Mereni – 2 proiecte făcute, tot atâtea acceptate; 
  21. Malnaș și Arcuș – 1 proiect făcut, 1 proiect acceptat (100%); 
  22. Valea Mare – 0 proiecte. 

După analiza acestor date, reiese fără dubiu faptul că primăriile care au depus mai multe proiecte, au fost și cele care au obținut mai multe finanțări, chiar dacă, de exemplu, la Sfântu Gheorghe putem observa că au fost respinse totuși nouă proiecte. 

Pentru că este un subiect amplu, am decis ca într-un articol viitor să prezentăm separat și valorile/sumele pe care primăriile le-au obținut prin fonduri europene, în funcție de proiecte. De asemenea, vom analiza și spre ce domenii s-au axat mai mult autoritățile locale covăsnene când au vrut să atragă fonduri externe și care au fost, din punctul lor de vedere, cele mai importante proiecte realizate pentru cetățeni.

Sursa foto: Observatorul de Covasna și unsplash.com 

Distribuie articolul:  
|

STIREA ZILEI

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.