Povestea afacerii de realizat rame a familiei Kisgyörgy din Sfântu Gheorghe  

Kisgyörgy Miklós și soția sa Enikő împlinesc anul acesta trei decenii de când se dedică unei afaceri de familie unice în județul Covasna, adică atelierului lor de făcut rame. Au punctul de lucru în același loc cu casa în care locuiesc și nu există zi în care să nu se înconjoare de solicitări diverse. La fiecare sunet de clopoțel care umple atelierul odată cu pașii clientului, cei doi se îmbarcă în câte o nouă „aventură” în lumea păstrătorilor de amintiri, unde calitatea, răbdarea, bunul gust, talentul și dedicarea sunt cele mai de preț unelte.  

Pe strada Oltului din reședința de județ, aproape vizavi de sediul județean al pompierilor, lângă Grădinița „Benedek Elek” găsim un mic atelier, care este, totodată, întreg universul pentru o familie din Sfântu Gheorghe. Aici iau ființă rame. Da, rame pentru fotografii, picturi sau diverse alte obiecte. Kisgyörgy Miklós și soția lui, Enikő sunt experți în domeniu după cei 30 de ani de activitate desfășurată în jurul acestor obiecte de decor nelipsite din orice casă.

Dacă intri pe ușa albă termopan, după câțiva pași făcuți pe scări, dai într-o încăpere înțesată cu tablouri și sute de modele de rame. Și cel mai pretențios client găsește aici răspuns la orice întrebare care are legătură cu înrămatul, dar totodată și doi oameni pregătiți tot timpul cu zâmbete de dăruit.  

Cum a început

Povestea a început din nevoie, cu o doză de curaj și ambiție, în anul 1989. Atunci Kisgyörgy Miklós, muzicant în timpul liber, a pus bazele micuței firme cu ajutorul mașinăriilor cumpărate la preț redus de la o familie din vecini care își pregătea plecarea peste granițe.

Destinul de a-și dedica întreaga existență ramelor nu a fost întâmplător, ci pare că a fost scris pentru familia din strada Oltului. Kisgyörgy Miklós a studiat artele plastice și a muncit câțiva ani în industria lemnului, iar soția sa Enikő a moștenit iubirea pentru creativitate și detalii de la mama sa, a fost maistru cofetar.

„Ne place să vedem rezultatul muncii noastre. Terminăm câte o ramă și stăm jos și ne întrebăm: „E bine?” Dacă ne place zicem: „ E bine!”. Iar clienții ne spun că revin mereu pentru că le place”, ne-a spus, într-o marți în care ne-am întâlnit pentru interviul care stă la baza acestui reportaj, Kisgyörgy Enikő.

Prima autorizație, obținută cu greu

Așa am aflat și că primul atelier l-au avut la casa părintească, în strada Ciucului din Sfântu Gheorghe, vizavi de fosta Miliție.

„A fost greu să obținem prima autorizație. Eram tineri și se gândeau: de ce să nu construim și noi socialismul? Abia a treia oară am reușit, pentru jumătate de normă. Am fost la toți medicii pe care îi știam. La câte boli am avut pe hârtie, aproape că trebuia să fiu mort”, își amintește, râzând, Kisgyörgy Miklós.

„Prima dată am vrut să fac jucării din lemn. Erau căutate și nu prea făcea nimeni. Așa am cunoscut familia care făcea rame. Am vrut inițial doar să cumpăr mașinile, că plecau din țară. Dar ei mi-au zis că mă învață, că oricum pleacă din țară și să nu se piardă meseria asta pe care nu o făcea nimeni”, ne-a mai spus acesta.

Începutul a fost anevoios, mai ales pentru cei doi tineri fără experiență, însă lucrul bine făcut, dedicația, atenția la detalii, răbdarea, investițiile în materiale și unelte de bună calitate, bun gust și cuvântul respectat le-au dat tot mai mult avânt. Atât încât au reușit să împlinească 30 de ani de muncă într-un domeniu atipic județului Covasna.

„Și acum concurența e mare. Dar noi facem lucrări de cea mai bună calitate, ne ținem de cuvânt. Dacă spunem că la ora 10:00 e gata, atunci e gata. (...) Mereu de perfecționăm. Cumpărăm cele mai noi mașini care apar în domeniu. Mereu reinvestim”, a subliniat Kisgyörgy Miklós.

De-a lungul anilor, perseverența a dat și ea roade, astfel că acum aproape toți artiștii și fotografii din județ îi cunosc și îi recomandă, la rândul lor clienților.

„Așa o bucurie e pentru noi când ne trimit artiștii clienți și le zic „Mergeți acolo, că acolo știu cum trebuie să facă”. Oamenii au încredere în noi. Ăsta e rezultatul muncii noastre”, spune și Kisgyörgy Enikő.

Rame pentru orice gust și dorință

De la poze, până la picturi, la goblenuri, icoane, hărți, obiecte de muzeu, oglinzi, tricouri sau chiar săbii, șosete, puzzle-uri sau hăinuțe de botez, toate au ajuns, la un moment dat, la înrămat la soții Kisgyörgy. Dar una dintre provocările cele mai interesante a fost aceea a unei colecții întregi de fotografii istorice, pentru care trebuiau găsite ramele care corespundeau cu perioada din care făceau parte imaginile.  

„Am înrămat aproape tot ce se poate imagina. Sunt chestii interesante, pentru că noi trebuie să ne documentăm, să calculăm, pentru că una e o poză și alta e o sabie care are o grosime. A venit odată cineva la noi cu un fel de pergament vechi, primit de la nu știu cine, cu valoare. Ne-a zis să facem în așa fel încât să fie păstrat ca la muzeu. Vin oamenii și zic: „Asta e o provocare pentru voi”, iar noi nu dormim trei zile și cumva facem. Cea mai mare provocare până acum a fost când s-a deschis Muzeul Cinegetic. Au venit la noi și ne-au zis: „De la 1800 nu știu cât până încoace avem noi poze și voi alegeți. Dar pentru fiecare perioadă să fie o ramă autentică.” Am avut noroc că am păstrat rame mai vechi și am ales. Am cuprins 100 de ani într-o lună”, ne-a împărtășit Kisgyörgy Miklós.

A fost chiar o vreme când lucrau rame turnate cu ornamente, iar cel mai mult timp investit într-o astfel de lucrare a fost de două săptămâni, mai spun cei doi maeștri ai ramelor.

„Am lucrat și cu lucrări foarte valoroase. Am colaborat cu Muzeul Național Secuiesc. Pentru fiecare lucrare trebuia să semnăm că e la noi și că avem în grijă. E interesant că și astfel de lucruri de valoare au ajuns la noi, dar ne-a recomandat experiența și seriozitatea”, a mai spus Kisgyörgy Miklós.

Clientelă din toată țara, dar și din străinătate

Așa cum era de așteptat, clientela care știe să aprecieze lucrul de calitate nu vine doar din județul Covasna, ci din toată țara, fie din apropiere, de la Brașov sau zona Moldovei, de exemplu, dar și din Cluj. Clientela selectă de la atelierul de rame se întinde chiar și până la Viena. În plus, spun cei doi artiști dedicați ramelor, aproape că nu există casă din municipiul Sfântu Gheorghe care să nu aibă, pe perete, măcar un tablou înrămat de ei.

„Până luăm o comandă, sunt situații în care vorbim cu clienții jumătate de oră, o oră. Mai mult vorbim cu clienții decât lucrăm. Dacă vor ceva de calitate, atunci nu putem să rezolvăm în 5 minute. Și nici nu vrem. Pentru noi nu contează timpul, ci calitatea. Noi dăm ceva care e bine făcut. Și nu pentru o lună, două, ci pentru o viață”, explică Kisgyörgy Enikő.

În pas cu vremurile

Documentarea permanentă este un atu care a ținut de-a lungul timpului atelierul viu și încărcat de comenzi. Soții Kisgyörgy spun că nu prea ratează vernisajele la care sunt invitați pentru că le place să se inspire din lucrările artiștilor și să analizeze ramele utilizate.

„Învățăm foarte multe de la artiști”, subliniază Kisgyörgy Enikő.

De asemenea, utilajele și sculele moderne sunt un alt punct de interes pentru maeștrii ramelor, iar acum internetul îi răsfață cu posibilități nenumărate, pe care nu le ratează.

„Mereu apar modele noi, materiale noi și ne place să fim informați. În plus, în atelierul nostru facem rame chiar de la zero. Cândva am citit în ziar că se vând în pădure lemne. Ne-am dus, ne-au uitat, am făcut semn, am chemat pe cineva să taie cu drujba, pe altcineva să tragă cu caii, l-am dus la gater, deci exact absolut de la zero. Asta nu mai face acum nimeni”, spune Kisgyörgy Miklós.

Sufocarea pieței cu chinezăriile de proastă calitate este o altă provocare pe care o au de înfruntat creatorii de rame, care spun că deși se întâmplă să aibă solicitări de a repara astfel de obiecte din plastic, ei refuză totuși să creeze la rândul lor din acest material, ci preferă materialele mai rezistente, cum ar fi lemnul sau alte materiale exotice, ca raminul, un lemn foarte ușor, fără nervuri sau noduri.

Ramele, ca și tablourile, sunt de nenumărate modele și dimensiuni. Sunt rame clasice sau moderne, groase sau subțiri, colorate sau nu, ba unele chiar cu fir de aur.

Prețurile nu sunt deloc de speriat, având în vedere abundența de garanții de calitate care vin odată cu aceste rame. Astfel, o ramă de dimensiuni mici, cu geam și tot ce îi trebuie costă cam 10 lei, adică prețul găsit și pe rafturile magazinelor. Prețurile diferă de cerere și gusturi, pentru că rama se calculează la metru liniar, iar geamul și paspatul/cartonul la metru pătrat. Comanda se finalizează în maximum două, trei zile, cu excepția urgențelor, după care capătă o viață întreagă de înveselit casa unde ajunge.

Tehnologia însă nu pare să fi afectat dorința oamenilor de a păstra amintirile vii pe pereți, mai spun cei doi creatori de rame.

„S-au schimbat multe, dar oamenii vor să vadă pozele pe perete. Acum e o modă că strâng poze vechi de la bătrâni de la țară. Deci sunt niște chestii interesante. Mereu apare ceva nou, dar în bine. Vin oameni cu câte 2, 3 poze și ne spun că au avut mii de fotografii în calculator și la o pană de curent s-au dus toate. Degeaba ai toate amintirile păstrate în calculator sau telefon. Tablourile au fost întotdeauna la modă”, ne-a explicat Kisgyörgy Miklós.

Lecție de viață învățată de la rame

Una dintre lecțiile de viață învățate în urma unei meserii aparent obișnuite este că uneori e mai important și te simți mai împlinit dacă îi faci pe alții să strălucească, decât dacă ești tu însuți în centrul atenției. Așa e și aici: nu întotdeauna rama trebuie să fie cea care iese în evidență, ci dimpotrivă, acesta trebuie să aibă capacitatea de a pune în valoare interiorul pe care îl protejează. Aici contează simțul estetic al maestrului creator de rame, mai spune Kisgyörgy Miklós.

„În fiecare zi avem provocări interesante. De aceea e și o meserie foarte frumoasă. Ori aduc câte un goblen frumos, o fotografie sau o pictură. Ne place să ne jucăm cu culori. Totul e bazat pe principiul ca tabloul să iasă în evidență. Deci rama să fie frumoasă, dar atât cât să pună punctul pe tablou”, a explicat Kisgyörgy Enikő.

Afacerile care trec testul timpului sunt, se pare, la fel ca vinurile bune: au la bază produse de înaltă calitate, răbdare și dragostea pentru lucrul bine făcut. Dar ramele mai au ceva în plus: ele păstrează, în ciuda timpului necruțător, vii toate amintirile puse la păstrare, ca niște paznici ai trăirilor dragi. Iar acum, iată, știți și unde să le găsiți pe cele care oferă garanția eternă a lucrului făcut bine și cu drag: pe Oltului, la atelierul Kisgyörgy.