În 10 ani populația județului a scăzut cu peste 12.000 de persoane, ajungând la 210.000 locuitori

După ce joi au fost făcute publice rezultatele finale ale recensământului din octombrie 2011, vineri conducerea Direcției Județene de Statistică Covasna a analizat datele pe județ. Astfel am aflat că în ultimii 10 ani s-a înregistrat o scădere a populației, iar dacă în 2002 peste 50% din populația stabilă locuia în mediul urban, acest lucru s-a schimbat în 2011, când ponderea a fost de 50,3% – 49,7% în favoarea mediului rural. De asemenea a scăzut ponderea românilor, pe când cea a romilor a crescut.

Date naționale

Institutul Național de Statistică a terminat de numărat populaţia României la aproape doi ani de la referendumul din 20 octombrie 2011, iar populaţia stabilă a României este de 20,1 milioane de persoane. Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 1,56 milioane de persoane, în principal din cauza migraţiei externe. În mediul urban, conform rezultatelor de la recensământ, trăiesc 10,8 milioane de persoane, reprezentând 54% din totalul populaţiei stabile, ponderea fiind în creştere cu 1,3% în detrimentul mediului rural. Pe sexe, femeile sunt mai multe decât bărbaţii, reprezentând 51,4% din populaţie. Cele mai populate unităţi administrativ teritoriale sunt: Bucureşti – 1,9 milioane de locuitori, Iaşi – 883.400 locuitori, Prahova – 762.900 locuitori, Cluj Napoca – 691.100 locuitori, Constanţa – 684.100 locuitori, Timiş – 683.500 locuitori.

Covasna – cel mai slab populat județ

Recensământul a scos la iveală faptul că în ceea ce privește numărul locuitorilor, județul Covasna se află pe ultimul loc, cu abia 210.000 locuitori. Urmează Tulcea 213.100, Sălaj – 224.400, Mehedinţi, cu 265.400, Ialomiţa, cu 274.100 și Giurgiu, cu 281.400 de locuitori. Față de recensământul din 2002, populația județului Covasna a scăzut cu 12.300 de persoane, în octombrie 2011 populația stabilă a județului Covasna fiind de 210.177 de persoane, din care 106.723 femei (50,8%). Cele mai populate unități administrativ teritoriale sunt Sfântu Gheorghe cu 56.000 de locuitori, urmat de Târgu Secuiesc cu o populație de 18.500 persoane. În stațiunea Covasna locuiesc 10.100 de persoane, în Baraolt 8.600 de oameni, iar la Întorsura Buzăului numărul populației stabile a fost în 2011 de 7.500 de persoane. Comunele cu cel mai mare număr de populație stabilă sunt Zagon, Ghelința, Brăduț, Zăbala, Sita Buzăului, Sânzieni, Vâlcele, la polul opus fiind comunele Dalnic, Comandău, Valea Mare, Malnaș și Estelnic.

Lumea preferă să stea la sat

Datele recensământului arată că față de 2002 structura populației privind mediul de rezidență s-a schimbat. Dacă în 2002 trăiau mai mulți oameni în mediul urban, în 2011 a câștigat mediul rural. Astfel, în municipii și orașe trăiesc 100.800 de covăsneni, ceea ce reprezintă 48% din totalul populației stabile. Față de penultimul recensământ, ponderea populației stabile din mediul urban a scăzut cu 2,3 puncte procentuale în detrimentul mediului rural. Una din explicații ar fi aceea că tot mai multe familii preferă să se mute în comunele din apropierea orașelor, cum ar fi Ilieni sau Arcuș, unde în ultimii 10 ani numărul locuitorilor a crescut simțitor.

45.000 de români în județ, adică 22,1%

La recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect, informația nu este disponibilă. Astfel, pentru cele 3 caracteristici etno-culturale, procentele au fost calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și religia, și nu în funcție de numărul total al populației stabile. Informațiile menționate au fost disponibile pentru 204.100 de persoane, din care 45.021 de persoane s-au declarat români, adică 22,1%, în scădere față de 2002, când 23,3% din populație s-au declarat români. Procentul romilor a crescut însă de la 2,7% în 2002 la 4,1% în 2011. Populația majoritară în județ este cea de etnie maghiară, care reprezintă 73,7%, adică 150.468, față de 164.158 în 2002. Sporadic s-au înregistrat și alte etnii: germani, ceangăi, italieni, ucrainieni sau evrei, numărul acestora fiind sub 300.

Limba maternă și religia

Structura populației după limba maternă se prezintă astfel: pentru 24,6% limba română reprezintă limba vorbită în mod obișnuit în familie, iar în cazul a 75,3% dintre persoane limba maghiară reprezintă limba maternă. Limba romani a reprezentat limba maternă pentru 0,4% din populația județului, iar în procent de 0,3% au declarat că limba lor maternă este germana. Religia a fost declarată de 203.700 de persoane din totalul populației stabile și arată că 21,3% dintre persoane sunt ortodoxe, 36,2% romano-catolice, 33,3% reformate, 4,3% unitariene, și 2,3% penticostale. Un procent de 0,4% s-au declarat a fi fără religie sau atei.

Grupe de vârstă, stare civilă și școlarizare

La 20 octombrie 2011, copiii (0-14 ani) au deținut o pondere de 17,5% din totalul populației stabile a județului, populația tânără (15-24 de ani) a reprezentat un procentaj de 12%, persoanele mature (25-64 de ani) au format majoritatea, adică 55,4%, iar persoanele în vârstă de peste 65 de ani au reprezentat 15% din total. Persoanele în vârstă de 85 de ani și peste dețin o pondere de 1,2% în totalul populației stabile. Față de 2002 s-a înregistrat o ușoară scădere la numărul copiilor, precum și a populației tinere. Motivele ar fi natalitatea scăzută și plecarea tinerilor la muncă în străinătate. În ceea ce privește starea civilă, 46,1% dintre covăsneni au declarat că sunt căsătoriți, 41,2% nu au fost niciodată căsătoriți, procentul persoanelor văduve a fost de 8,5% din populație, iar cei divorțați au deținut o pondere de 4%.

În ceea ce priveşte nivelul studiilor, a crescut procentul celor care au absolvit studii superioare. Dacă în 2002, doar 4,2% din populația stabilă declarase că are studii universitare, în 2011 acest procent a crescut la 9,8%, în timp ce ponderea celor cu studii medii a fost de 41,9%. Din totalul populației stabile de 10 ani și peste, 46,1% au nivel scăzut de educație, în timp ce 4.025 de persoane din județul Covasna s-au declarat a fi analfabete.

Peste 5.000 de covăsneni sunt în străinătate

Numărul persoanelor plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin un an a fost în 2011 de 5.300. Angajatul Direcției Județene de Statistică, responsabil cu desfășurarea recensământului, Lőrinczi Ferenc, este de părere că acest număr nu reflectă realitatea, numărul celor plecați fiind mai mare. „Subînregistrarea semnificativă a fost cauzată de faptul că la momentul critic al recensământului mare parte din aceste persoane erau plecate cu întreaga familie în străinătate și nici nu au existat alte persoane care să declare informațiile solicitate despre aceștia” – a declarat Lőrinczi Ferenc. În ceea ce privește țările unde au plecat cei mai mulți locuitori din Covasna, acestea sunt Italia, Ungaria, Spania și Germania.

Rezultate interesante la romi

Datele arată că populația romă a crescut procentual, dar cifrele arată și unele situații care nici pe departe nu reflectă realitatea. La Sfântu Gheorghe, de exemplu, numărul persoanelor care s-au declarat a fi de etnie romă a scăzut în condițiile în care în cartierul Őrkő anual se nasc în jur de 80 de copii. Potrivit datelor de la recensământ, în municipiul reședință de județ sunt 398 de persoane de etnie romă, în timp ce în 2002 erau 932. De asemenea, la Valea Crișului, unde există de asemenea un cartier al romilor cu peste 500 de suflete, numărul persoanelor care s-au declarat rome a fost de... 7. Sunt și 10 localități în județ unde nu trăiește nici măcar o persoană care să se fi declarat a fi romă, și anume: Brateș, Estelnic, Ilieni, Mereni, Poian, Reci, Sita Buzăului, Valea Mare, Vârghiș și Zagon. Cei mai mulți romi trăiesc la Vâlcele, 2.172, față de 1.778, câți au fost în urmă cu 10 ani.

Conducerea Direcției Județene de Statistică Covasna a spus că peste câteva luni vor fi centralizate alte date colectate la recensământul din 2011, cu privire la locuințele populației, respectiv dotarea acestora.