De vorbă cu contele Kálnoky Tibor despre domeniul princiar de la Valea Zălanului

Înainte să vizitez reședința prințului Charles de la Valea Zălanului, știam că funcționează și ca un soi de pensiune, atrăgând turiști iubitori de istorie și natură. Mai știam și că satul este unul izolat, dar nu știam cât de accidentat poate fi drumul prin pădurea care îl înconjoară. Cu prilejul unui concert SoNoRo organizat acolo, am avut ocazia să descopăr acest lucru și să intru în câteva dintre casele Prințului. Departe de luxul pe care-l vezi prin casele multor îmbogățiți de la noi, locuințele tradiționale te primesc cu un amestec de rustic și confort contemporan, de prezent și istorie. Tablourile, mobilierul pictat, lămpile, grinzile din tavan, toate dovedesc  preocuparea de a crea o atmosferă intimă și de bun gust. Am vrut să aflu mai multe despre restaurarea și decorarea reședinței prințului Charles, despre rolul său în transformarea acestor locuințe și despre ce fel de oameni atrag casele tihnite din Valea Zălanului. Așa că am discutat cu contele Kálnoky Tibor, Curator al fundației Prințului de Wales în România și principala persoană care se ocupă de această proprietate a Prințului

Contele Kálnoky Tibor s-a născut și a crescut în Occident, tatăl său făcând parte din familia nobiliară Kálnoky de Kőröspatak, în timp ce mama sa fiind originară din Silezia (Polonia de azi). Familia tatălui a locuit în Austria de cinci generații, dar nu și-a uitat originea, așa că tânărul aristocrat a venit în România după 1990. A restaurat mai multe case la Micloșoara, care aparținuseră pe vremuri familiei sale, introducându-le în domeniul turistic și a început o restaurare migăloasă la conacul familei din aceeași localitate.

Restaurarea, o poveste fără sfârșit

Totodată, după ce prințul Charles a cumpărat de la un particular casele de la Valea Zălanului, aflate cândva în proprietatea familiei Kálnoky, contele s-a ocupat personal de restaurarea locuințelor, construite în urmă cu două veacuri. În această muncă a avut-o alături pe o arhitectă, Silvia Demeter-Lowe, cu o experiență de peste 10 ani în domeniul conservării arhitecturale în Marea Britanie. L-am întrebat despre acest aspect pe conte și mi-a răspuns: „Da, am angajat o arhitectă, e adevărat, dar mai ales prințul el însuși și cu mine am lucrat asupra arhitecturii și caselor. Prințul a participat mult, corespondând cu mine și venind aici, iar totul fost făcut după dorința sa (...)Aici este un amalgam între gustul Prințului și tradiția locală.

- Ce studii aveți?

- Sunt veterinar (râde).

- Nu aveți studii de artă?

- Deloc, dar am crescut în case vechi în Franța și Germania, am fost înconjurat de obiecte vechi, valoroase, din punct de vedere istoric și cultural.

La restaurarea caselor, cărora li s-a păstrat arhitectura inițială, s-au folosit materiale din zona noastră. „Majoritatea materialelor sunt de provenienţă locală: ţigla şi cărămida făcute manual provin din Băţani, plăcile ceramice din Sighişoara (...), varul bulgări din Vârghiş (produs de către localnici în mod tradiţional în „cămeniţe” boltite), lutul, nisipul, bălegarul, paiele şi pleava au fost achiziţionate din sat sau din cele vecine, iar o parte din lemnul necesar reparaţiilor precum şi unele elemente arhitecturale (uşi, ferestre, trepte, podele) au fost „reciclate” din construcţii aflate într-o stare avansată de degradare, care nu mai puteau fi salvate”, se arată într-un articol despre reședința din Valea Zălanului, publicat pe Igloo.ro. L-am întrebat pe conte despre durata restaurării.

- Cu casele vechi restaurarea ține mult (...) chiar și acum trebuie reparat câte ceva,

-E  o poveste fără sfârșit.

-Da.

Prințul, în vizită de câte o săptămână

- Când a fost gata să primească oaspeți?

- Cred că prima dată când a rămas aici a fost în 2010-2011, cred. De atunci vine în fiecare an și rămâne aici timp de o săptămână, mai ales primăvara, în perioada mai-iunie. (...) Prințul are doar două proprietăți în afara Marii Britanii, Valea Zălanului, care este reședința personală privată, și Viscri, care e acum un centru de artă tradițională.

- Sunteți administator în ambele locuri, care e diferența dintre Viscri și Valea Zălanului?

- La Viscri este sediul fundației (Fundația Prințului de Wales în România – n.red.), e folosit mai ales pentru a se face training-uri pentru a permite oamenilor care locuiesc la sate, mai ales localnicilor, să rămână la țară, să nu plece în orașe sau străinătate. Aici, la Valea Zălanului, e mai personal, e mai privat.

Când nu este locuită de prinț și de suita sa, reședința primește turiști, „dând posibilitatea persoanelor interesate de a avea aceași experiență pe care o are prințul în România

- De când este deschis pentru public, pentru oaspeți?

- Pentru public, din 2011. Ați văzut că e un cadru foarte minimalist, aici nu vin mase de oameni.

- Care e diferența dintre turistul care vine aici și cel care vine la Micloșoara?

- Nu e mare diferență. De fapt, mulți turiști care vin, rămân la Micloșoara timp de mai multe zile și descoperă Brașov, Sighișoara etc. Micloșoara este situată mai central, mai potrivit pentru a face tururi, apoi turiștii mai adaugă 2-3 nopți la Valea Zălanului pentru a se relaxa.

- E mai natural decât la Micloșoara?

- Da, e mai izolat. E mai ușor să se relaxeze. La Micloșoara se pot face mai multe activități în timpul zilei, aici nu există posibilități. Ești în plină natură, te poți plimba pe jos sau să faci o plimbare cu calul, ați văzut, avem și niște ponei, dar nu există excursii autorizate, nu avem mașină pentru asta“, spune contele. Reședința de la Valea Zălanului nu dispune de televizor și internet.

Tot mai mulți români descoperă Valea Zălanului

- Câți oameni vin aici în medie pe an?

- Sunt în jur de 1000 de persoane care vin la Valea Zălanului. În turism nu socotești persoanele, ci nopțile de cazare, iar aici sunt aproximativ 1000 de nopți de cazare plătite pe an, iar la Micloșoara, 3000.

- Din ce țară vin?

- Mai ales străini, dar sunt din ce în ce mai mulți români, mai ales de la București, care vin. Suntem foarte mulțumiți de asta, că sunt oameni în România care redescoperă propria țară. Și acestea este mesajul pe care vrem să-l transmitem: nu doar să aducem aici străini ca să vadă cât de frumoasă e România, ci să-i facem pe români conștienți de comoara pe care o au acasă. Iar asta începe să funcționeze.

- Acest loc este mai degrabă pentru cei bogați sau pentru clasa de mijloc?

- Nu cred că este pentru cei bogați, prețurile noastre nu sunt mai ridicate decât în altă parte, la pensiunile agroturistice. (...) Cred că oamenii mai bogați s-ar aștepta la mai mult lux decât putem oferi.

„Să descoperim comorile din România“

- Cum au primit localnicii faptul că a intrat din proprietatea locală în proprietatea prințului?

- Nu știu, poate ar trebui să îi întrebați pe ei. Au fost create niște locuri de muncă, ceea ce e foarte important, au fost angajate 9 persoane - 4 bucătărese, doi administratori, două persoane care întrețin reședința și un ghid care se ocupă de oameni.

Din cele 9 persoane angajate, trei sunt din Sfântu Gheorghe (ghidul), Baraolt și Cristuru Secuiesc, iar restul, din sat. „Îndemnăm oamenii din Valea Zălanului (...) să se implice în activități turistice pentru a atrage vizitatori în sat. Sperăm mult că satul se va dezvolta într-un mod simpatic“, mai spune contele.

- Ce mesaj doriți să transmiteți cititorilor noștri?

- Mesajul pe care cred că prințul și cu mine dorim să-l transmitem este să descoperim comorile aici, acasă, valorile pe care le avem în fiecare sat (...) aveți niște valori pe care poate nu le cunoașteți, pe care noi poate nu le cunoaștem.