Interviu exclusiv cu patronul Sepsi OSK, Diószegi László, partea a II-a 

Noua arenă de 5 stele din România, care va avea peste 8.000 de locuri, va fi inaugurată la Sfântu Gheorghe în luna mai a anului viitor, spune patronul echipei Sepsi OSK, Diószegi László. Chiar dacă nu va fi ușor să se despartă de stadionul din Simeria, care are un loc aparte în sufletul său, finanțatorul spune că sigur nu va dura mult până să se obișnuiască în noua și moderna „casă”. Detalii despre investiție, fonduri, aportul guvernului Ungariei, dar și echipă, regrete și dezvăluiri despre jucători, în interviul următor – continuarea celui publicat în paginile cotidianului nostru în urmă cu o săptămână.  

Construcția de la marginea orașului începe să prindă tot mai mult contur. Când credeți că vă veți putea muta pe noul stadion? 

Preconizăm că la începutul lui mai o să fie gata. Lucrările merg destul de bine. Dar acum începe greul. Acum trebuie să facem contracte cu mai multe firme care fac gazonul, nocturna, amenajările interioare, exterioare, apa.  

Cum o să fie momentul acela? O să simțiți că în sfârșit ați ajuns acasă?

Stadionul actual este acasă pentru noi. O să fie puțin ciudat să mergem pe alt stadion, dar cu lucrurile bune oamenii oricum se obișnuiesc foarte repede. O să fie un stadion frumos și o să ne obișnuim repede. Dar în momentul de față, pentru noi acasă înseamnă stadionul actual. Acolo am copilărit. Eu din 77 – 78 mă duc acolo la meciuri, deci am în amintire și stadionul cum arăta atunci. Am foarte multe amintiri, și frumoase și mai puțin frumoase. Totuși, o bucățică din inima noastră rămâne acolo, la stadionul de sus, din Simeria, definitiv. Nu concepem altfel. Dar dacă aici reușim să avem un stadion la standarde înalte, în două, trei luni ne obișnuim și cu noul stadion. 

La cât se vor ridica investițiile în final? 

Nu știm încă toate datele și nu vreau să spun sume, pentru că văd că în construcții sumele într-o zi sunt așa, în altă zi sunt altfel. Din precontractele pe care le avem, sigur vor fi peste 20 de milioane. 

Până acum cât s-a investit?

Până acum s-au investit în jur de 13, 14 milioane de euro. Nu știu chiar exact, dar între 13 și 14 milioane. Când terminăm cred că ajungem la 23, 24 de milioane. Cam acolo. 

Sunt nenumărate discuții vizavi de sursa acestor finanțări, respectiv că investește guvernul Ungariei.

Am avut foarte multe întrebări din partea presei centrale. Eu întotdeauna am spus un lucru: oricine, de oriunde din lume investește într-o infrastructură, eu așa consider că trebuie să fie binevenită. Cu mâna pe inimă spun, niciodată aici nu a fost vorba că nu poate să vină un copil român, sas, de orice etnie. Asta se poate vedea. De când s-a înființat clubul am avut o comunitate mixtă, niciodată nu s-a pus problema că tu ești maghiar, român, secui sau orice altceva. Niciodată, nici nu o să se întâmple chestia asta. Al doilea lucru, stadionul rămâne în România. Nimeni nu o să și-l pună pe umeri sau în roabă să ducă stadionul în Ungaria. Nici n-ar trebui să existe astfel de discuții. Acum au investit în Dinamo niște cetățeni spanioli. Văd în ziare mai mult decât binevenită investiția spaniolă. Atunci nu văd diferența dintre investiția spaniolă și cea maghiară. Am spus de nenumărate ori și spun de câte ori e nevoie, guvernul Ungariei, domnilor, niciodată nu poate să sponsorizeze o echipă mare. Poate să susțină tineretul și infrastructura. Și acolo sunt legi. Nici în România nu poate guvernul să finanțeze Dinamo, de exemplu, sau FCSB. Nu are căi legale. A, că academiile pot fi sponsorizate, e altceva. Dar și acolo noi primim bani numai pentru infrastructură. Nu primim bani să îl cumpărăm pe Messi și apoi să îl plasăm la echipa mare. La echipa mare trăim din sponsori. Avem un buget de locul 6, 7. Domnilor, dacă guvernul Ungariei ar vrea să sponsorizeze, între ghilimele, o echipă, credeți că Sepsi s-ar bate al treilea an la retrogradare? Păi dacă eram finanțați de un guvern, eram pe primul loc cu CFR sau FCSB. Dar trebuie explicat la oameni. Oamenii simpli nu știu realitatea. O echipă finanțată de un stat ar câștiga campionatul în minutul 5. Ar avea cei mai mulți bani. De ce ar finanța o echipă care se bate la retrogradare? Nu, noi nu suntem finanțați cu niciun forint, niciun leu, niciun cent. Noi suntem susținuți în a construi infrastructură pentru copii și tineret, de orice etnie și orice naționalitate. Aici e vorba numai și numai de sport. Eu niciodată nu am fost în politică și nici nu o să fiu. Și clubul eu l-am fondat și nu o să îl las să o ia pe căi netransparente. Nu avem de ascuns nimic. (...) Am și fost controlați. Și de trei ori. A văzut toată lumea toate autorizațiile. Noi suntem un club de fotbal în România care avem țeluri la mijloc, știm unde ne e locul.  (...) Acum, și cu pandemia, încă suntem în stand-by și cu sponsorii. Până acum nu știm cu care putem să prelungim înțelegerea. Deci nu e așa ușor cum cred alții. 

Cel mai important lucru în filosofia clubului nostru este că nimeni nu poate să ne acuze că noi ne batem joc de jucători, că nu dăm salariile, că tragem de timp și chestii din ăstea. Dacă noi știm că putem să dăm 5.000 de euro, nu spunem la jucător că dăm 6.000 și după aia tragem de timp și nu dăm salariile. Noi știm în general cât putem să dăm la jucători și așa facem contractul. (...) De asta avem filosofia să dăm mai puțini bani, dar să îi dăm la timp și să nu ne batem joc de jucători. 

Tot legat de fonduri, câți bani a primit Sepsi OSK pentru locul obținut sezonul trecut din drepturile de televizare? 

Este foarte complicat. Noi ar fi trebuit să primim 2 milioane și 100 de mii de euro, plus TVA, pentru anul trecut. Dar nu știu cum se calculează, că înainte să ajungi în Play-Off, dacă nu ești pe locul nu știu care se mai trage din sumă. E foarte complicat, că nici eu nu mai știu exact ce primești. Pentru anul curent, pentru că am terminat pe locul 9, ar trebui să primim un milion 500 de mii și ceva plus TVA, deci în total un milion 900. Dar și asta este o sumă înșelătoare. Fiindcă degeaba primești un milion 500 de mii de euro plus TVA, dacă TVA-ul trebuie să îl și virezi la stat. Primești, dar și dai. Întotdeauna trebuie să ne bazăm pe sumele nete, care ajung în club. Deci anul ăsta o să primim de la televiziuni în jur de un milion 500 de mii de euro. 

Jucătorii și antrenorii vin și pleacă. Aveți vreun regret vizavi de vreuna dintre plecările de până acum? 

Am un regret că a plecat un portar al nostru care a crescut împreună cu noi. E vorba de Fejér Béla. El a venit la mine și mi-a zis: „Domnul patron, am 24 de ani, eu vreau să apăr”. Niczuly a apărat în ultimii doi ani aproape permanent, așa că nu a primit prea multe șanse. A vrut să plece un an de zile undeva și să revină și el mai puternic. Așa că l-am dat împrumut la Nyíregyháza, în liga a 2-a în Ungaria. Vedem decizia lui, că e decizia lui. Noi am fost de acord, pentru că este un om corect, un om care merită să primească o șansă și la altă echipă. Să vedem peste un an dacă a fost sau nu o decizie bună. Plus, dacă trebuie să regret pe cineva ca fotbalist, nu ca om, din păcate, este vorba de Tandia. A adus totuși o culoare în jocul echipei noastre timp de șase luni de zile. Dar sunt niște lucruri pe care trebuie să le știe și suporterii. Când a venit la echipă, el avea un salariu de 5.000 de euro. Când a venit la noi, cu agentul, a zis că dacă mai prelungește contractul din vară, el vrea un salariu de 10.000 de euro net. Abia atunci va semna. Am fost de acord, că știam că este un jucător bun. Dar începând de atunci, cu salariul dublu, trebuia să rămână măcar la nivelul jocului care a fost până atunci. Dar a scăzut. Poate a fost mulțumit de bani și nu a mai jucat pe teren ce a jucat înainte cu o lună sau două. Eu cred că dacă ar reveni la noi, acum joacă în Arabia Saudită, pentru un salariu de 30 – 35.000 de euro, ne-ar aduce înapoi pulsul pe care l-am avut acum un an jumătate. Sunt și alții care ar fi fost bine, poate să rămână, dar nu putem să vorbim acum de 30 de nume. Dar cei doi pe care îi regret cel mai mult ei sunt. 

Și ca antrenori?

Am avut cu toți antrenorii o relație mai specială. Poate nici nu trebuia să fie așa. În inima mea este destul loc pentru toți antrenorii care au fost aici în Sfântu Gheorghe. Nu pot să spun niciunui antrenor că am avut probleme. Îi regret pe toți, de la A la Z. Începând cu Suciu, care a fost cu noi 6 ani. Am făcut împreună lucruri frumoase. (...) Întotdeauna în fotbal ajungi la un timp unde despărțirile sunt iminente. (...) Și pe domnul László Csaba l-am adus înapoi din Scoția. Am avut cu el foarte multe discuții. Îl regret și pe el că a plecat. Motivul a fost că jucătorii nu l-au mai vrut. (...) A fost și un jucător care a fost cel mai vehement contra antrenorului László Csaba. Și care a fost, peste o jumătate de an, la fel de vehement și contra antrenorului Leo Grozavu. Am spus că nu se poate ca un jucător să schimbe toți antrenorii. Așa că a plecat jucătorul. Se întâmplă și așa. Sunt foarte multe lucruri pe care oamenii de rând, suporterii, nu le știu. Văd că e un jucător bun. Dar în afară nu se vede că jucătorul respectiv nu are inimă pentru club, nu are inimă pentru echipă și face doar lucruri negative și totul se bulversează în club. Poate să fie și Messi, că nu merită. Peste o jumătate de an se duce clubul de râpă. Ne întreabă unii și alții de ce nu vorbim și de ce nu zicem lucrurilor pe nume. Chiar dacă noi întotdeauna ținem la transparență, sunt unele lucruri care nu pot fi spuse public. Dar ei (n.red. suporterii) trebuie să aibă încredere în noi. Că noi dacă luăm o decizie, întotdeauna ne gândim la ce e mai bine pentru noi toți, pentru că și suporterii fac parte din club. 

Prin Sepsi OSK ați reușit să aduceți în atenție, căci fotbalul este un fenomen social, un oraș, Sfântu Gheorghe și implicit un județ. Personal cum resimți totul, după câțiva ani de Liga 1?

Sunt foarte bucuros, fiindcă fotbalul este un sport care unește oamenii. Este foarte important că avem suporteri de la un an până la 100 de ani, fete băieți, de orice naționalitate, ba chiar și din străinătate. Fotbalul dacă este jucat pentru fotbal este ceva unic. Noi niciodată nu ne-am gândit ca echipa să fie o afacere. Asta e diferența între clubul nostru și poate câteva cluburi care fac totul pentru bani. Noi am făcut pentru comunitate, pentru județ, pentru toți cei care o să vrea să vadă o echipă jucând fotbal și o echipă care o să fie echipa fanion a zonei întregi. 

Sepsi este o echipă dintr-o zonă cu populație majoritar maghiară. Într-o situație similară se găsește și echipa DAC (Dunaszerdahely/ Dunajska Streda) din Slovacia. Impactul acelei echipe asupra suporterilor din Ungaria este imens, foarte mulți deplasându-se la meciurile acestei echipe. Sepsi se bucură de un asemenea interes în rândul iubitorilor de fotbal din Ungaria?

Avem fani din Ungaria, dar Sfântu Gheorghe, față de Budapesta e la 720 de kilometri. Până la echipa  Dunajska Streda sunt 130 de kilometri. Drumul poate fi făcut într-o oră, sunt în Schengen ambele țări, normal că merg să vadă un meci. Dunajska Streda anul ăsta conduce detașat în campionatul Slovaciei și cred că o să și câștige. E normal că fanii din Ungaria consideră Dunajska Streda o echipă, într-un fel, și a lor. Cred că de aceea sunt și 6, 8, 10.000 de spectatori la orice meci. Noi suntem într-o altă situație, dar și noi ne bucurăm de fani, dar nu doar din Ungaria, ci din orice țară. Primim pe Facebook-ul echipei și prin e-mail foarte multe încurajări de oriunde. Avem suporteri din Sudan, de unde a fost Yasin Hamed, terminând cu Costa Rica, de unde a venit Dylan Flores. Putem să spunem că încet, încet Sepsi OSK devine un brand, un brand care este privit ca o echipă mică, dar inimoasă. 

Sursă foto: Facebook/ Sepsi OSK