Expediția din Asia Centrală a alpiniștilor covăsneni, prin proiectul „Secui la înălțime”, a ajuns cu succes la final

Alpiniștii covăsneni Tulit Zsombor și Csenteri Levente au revenit la Sfântu Gheorghe, după expediția din masivul Tien Shan, din Asia Centrală, desfășurată în perioada 20 iulie – 14 august a.c. Ce doi au atins, pe 7 august, Vârful Khan Tengri, înalt de 7.010 m.

Obiectivele expediției, începute în urmă cu o lună și încheiate acum o săptămână, au fost îndeplinite cu prisosință, spun cei doi aventurieri ai munților.

„O considerăm o reușită absolută, deoarece am ajuns fără vătămări acasă. Pe deasupra, am ajuns și pe Vârful Chapaev și am mai urcat și pe Vârful Khan Tengri. Nu întâmplător evit expresia de «a cuceri» vârful. Noi nu am cucerit vârful. Suntem umili, pentru că stăm doar 10 minute, chiar dacă stăm deasupra. Noi știm că muntele e mult mai tare decât noi, deci nu încercăm să îl cucerim. Scopul principal a fost să ajungem toți teferi acasă. Acest lucru l-am reușit 100%. Dacă, între timp, am ajuns și în vârf, a fost și mai bine. Și acesta a fost scopul nostru, dar a fost secundar”, a declarat luni, 21 august, Tulit Zsombor, în conferința de presă la încheierea expediției.

Tulit este unul dintre cei mai experimentați alpiniști din țară și are în palmares câteva dintre cele mai importante vârfuri din lume, printre care Elbrus (Europa), McKinley (America de Nord), Kilimanjaro (Africa), Aconcagua (America de Sud) și Mount Vinson (Antarctica).

În ceea ce privește călătoria din Asia Centrală, acesta ne-a explicat: „Pe 7 august, la ora 3:00, am început ascensiunea de 1.100 de metri, de la 6.100 metri, din Vârful Chapaev, către Khan Tengri. La ora 15:00 am ajuns în vârf, după o ascensiune de aproape 12 ore. După o coborâre de 5 ore, am ajuns înapoi în tabăra trei. În alte două zile, am ajuns în tabăra doi, apoi, în prima tabără și în tabăra de bază”.

Această expediție, parte a proiectului „Secui la înălțime”, a dat posibilitatea celor de acasă și celor interesați să urmărească traseul participanților on-line pe tot parcursul călătoriei, prin intermediul unui aparat care le înregistra urcările.

Prezent la conferința de presă de încheiere oficială a expediției, celălalt alpinist covăsnean care a încheiat cu succes aventura, Csenteri Levente, s-a declarat încântat de reușita sa, care i-a adus un plus de optimism.

„Proiectul «Secui la înălțime» poate să aducă succes în cazuri ca al meu, pentru că eu nu am foarte multă experiență la munți înalți. Am reușit să urc pe munte și acest lucru dovedește faptul că poate să urce și un om cu o condiție fizică relativ bună, dar nu neapărat sportiv de performanță. Este un proiect bun, cu care putem să atragem oameni tineri. (...) Cu acest proiect au fost foarte mulți oameni pe munte, oameni care se jucau cu gândul de a ajunge s-o facă, dar împrejurimile, eventual curajul sau condițiile financiare nu le dădeau prilejul. Prin organizarea lui Zsombor, mulți au ajuns pe munte și au venit înapoi plini de optimism, ambiție, pasiune și curaj”, ne-a spus Csenteri Levente.

Nu toți au rezistat muntelui

Expediția, una adresată mai degrabă avansaților, nu a putut fi dusă la îndeplinire de toți membrii echipei. La jumătatea aventurii, Tóásó István, un alt camarad al covăsnenilor, a ales să revină în țară, dat fiind faptul că starea de sănătate nu i-a permis să continue.

„De la înălțimea de 4.000 de metri am început o aclimatizare destul de lungă, de 10 zile, dar a meritat să avem răbdare, pentru că am cules roadele în momentul ascensiunii mai lungi, spre vârf. Din momentul urcării vârfului nu am avut nicio problemă medicală. Din păcate, însă, în timpul aclimatizării, domnului Tóásó Istváni i s-a găsit o tensiune prea mare, iar doctorii au venit cu recomandarea de a abandona complet ascensiunea, ba, mai mult, a fost obligat să coboare sub 2.200 de metri, iar pe 5 august a și ajuns în țară. (...) Și decizia lui de a renunța complet la expediție este o reușită, pentru că, astfel, a ajuns teafăr acasă”, a spus Tulit Zsombor.

Riscurile expediției

O expediție pe un munte ar trebui să se rezume la căutarea limitelor, nu la depășirea acestora, a subliniat alpinistul profesionist din Sfântu Gheorghe, care a mai precizat că și această călătorie s-a lăsat cu două decese, prin căderi de la mare înălțime.

„Nu ar trebui să ne depășim propriile limite, ci pur și simplu să le căutăm. Până când nu le-am găsit, încă e ok. Din nefericire, anul acesta am avut două decese. Unul dintre cei doi care au murit în Khan Tengri era un camarad de-al meu din Bulgaria, cu care am fost împreună, în ultimele săptămâni. Din nefericire, a căzut vreo 800 de metri, deci n-a avut nicio șansă de supraviețuire”, a spus Tulit Zsombor.

Partea cea mai grea și ce simte un alpinist când ajunge în vârf

Pentru cei doi alpiniști, se pare că cea mai grea parte a misiunii lor, de ascensiune a Vârfului Khan Tengri, a fost ultima porțiune de 300 de metri, dar nu numai.

„Am preconizat că o să fie mult mai ușoară, adică nu era o porțiune tehnică. Din această cauză, am omis că această porțiune, chiar dacă e mai ușoară, e foarte lungă. Aici ne-am ajutat reciproc și am reușit să continuăm ascensiunea. Dificultatea a mai fost că tot timpul, 20 de zile în șir, am văzut acest vârf, era deasupra noastră. Am simțit o presiune că este acolo”, a explicat Tulit.

Întrebarea despre cum a fost momentul culminant, de ajuns în vârf, a adus un răspuns cel puțin surprinzător.

„Când ajungi în vârf simți că ești la jumătatea drumului, pentru că trebuie să ajungi înapoi”, ne-au spus cei doi alpiniști, care au precizat că, dintre urcare și coborâre, cea din urmă este mai dificilă, dat fiind faptul că intervin pierderea concentrării și oboseala.

„Tehnic vorbind, coborârea e mai periculoasă, pentru că îți pierzi concentrarea după ce ți-ai atins unul din scopuri. Apoi mai intervine și oboseala. Cu cât ești mai aproape de sfârșitul expediției, cu atât e mai greu. Cu cât ești mai euforic și te bucuri, cu atât e mai rău. Bucuria mai mult strică decât ajută”, a mai spus Tulit Zsombor.

Cât ajunge să coste o astfel de expediție

Potrivit lui Tulit Zsombor, o astfel de expediție, considerată ca fiind mică, ajunge să coste 3.500 de euro. De asemenea, echipamentele ajung și ele la același preț minim de 3.500 de euro.

Specialistul mai precizează că, prin intermediul proiectului „Secui la înălțime”, sunt asigurate o parte din echipamente.

Proiectul „Secui la înălțime” nu e adresat exclusiv secuilor

Proiectul „Secui la înălțime”, care a luat ființă în urmă cu peste 15 ani, nu se adresează exclusiv secuilor, spune inițiatorul său, Tulit Zsombor, astfel că oricine poate lua parte la aventurile din lumea întreagă ale alpinistului covăsnean. 

„Nu promitem noi că facem secui din toată lumea, deci nu e obligatoriu să fii secui. Cei care vor să ia parte la proiecte ne pot găsi pe Facebook, pe pagina «Székelyek a magasban». (...) Această expediție din Asia Centrală face parte dintr-un șir de expediții. Noi avem și programe pentru începători. Există o continuitate. Credem că tinerii nu trebuie să-și ocupe 100% din timp cu telefoanele și în fața calculatoarelor. Trebuie să îi scoatem afară, iar acest mediu și acest proiect exact asta își propune”, a explicat alpinistul.

O nouă expediție, săptămâna viitoare, în Alpi

Un alt grup ai iubitorilor de munte și de senzații tari va lua parte, săptămâna viitoare, la o altă expediție prin proiectul „Secui la înălțime”. Între 1 și 9 septembrie, participanții, însoțiți de Tulit Zsombor, se vor afla în Alpi.

„Expediția din Alpi vizează Vârfurile Grossvenediger (3.666 m) și, în funcție de condițiile meteo, Gran Paradiso (4.061 m). Va dura cam 10 zile”, ne-a mai spus organizatorul călătoriei.