ACTUALITATE Acum 7 minute

De ce se opun primarii din județ comasării comunelor?

de Ștefania Găvăneci | 23 vizualizări

Discuțiile aprinse de la nivel național pe tema reorganizării administrativ-teritoriale a României stârnesc reacții și îngrijorare în comunitățile mici din județul Covasna. Subiectul comasării comunelor cu o populație redusă a determinat primele reacții din partea primarilor și a conducerii Consiliului Județean (CJ). Aceștia solicită respectarea voinței cetățenilor și avertizează asupra riscului de a pierde identitatea locală.

În comuna Valea Mare, una dintre localitățile care ar putea intra sub incidența unui proiect de reorganizare teritorială, administrația a luat poziție publică. Primarul Bogdan Ștefan Marin a transmis un mesaj prin care dorește să asigure locuitorii că, deocamdată, nu există un plan oficial de desființare a comunei, chiar dacă informațiile din spațiul public indică această direcție.

„În primul rând, nu există, în acest moment, o decizie de comasare a comunei Valea Mare. Există propuneri și discuții la nivel național, iar regulile finale nu sunt încă stabilite”, a explicat Bogdan Ștefan Marin, printr-o postare pe Facebook.

Edilul a adăugat că eficiența unei administrații nu depinde doar de mărimea demografică.

„Tocmai de aceea, cred că o comunitate nu poate fi judecată doar după numărul locuitorilor. Contează investițiile, capacitatea administrației, distanțele, accesul la serviciile publice, identitatea locală și, mai ales, oamenii”, a mai spus primarul. El a reiterat dorința ca Valea Mare să își păstreze autonomia administrativă.

Experiența trecutului la Malnaș: „Viitorul nostru nu este monedă de schimb”

O reacție la fel de fermă vine și din partea administrației din Malnaș. Într-un mesaj public redactat în limba maghiară, conducerea primăriei a amintit că localitatea a mai trecut printr-o experiență similară, atunci când centrul administrativ a fost mutat la Micfalău. Potrivit primarului Szotyori Angéla, acea perioadă a demonstrat că interesele satelor mici trec rapid pe plan secund atunci când deciziile se iau în altă parte.

„Știm cum este sentimentul ca alții să decidă viitorul localităților noastre. Nu îmi doresc să urmeze din nou o astfel de perioadă”, a transmis Szotyori Angéla.

Mesajul oficial arată că Malnaș, Malnaș-Băi și Valea Zălanului formează o comunitate unită și capabilă să se autosusțină. Administrația a enumerat investițiile recente, de la reabilitarea școlilor și a căminelor culturale, până la modernizarea rețelelor de apă și introducerea programului cu masă caldă pentru elevi.

„Oare chiar este vorba doar despre numărul angajaților din primărie și despre economii la buget? Sau riscăm mult mai mult? Ce se întâmplă cu deciziile locale? Cine va garanta că investițiile, întreținerea, școlile și serviciile noastre publice vor primi în continuare atenția cuvenită?”, a punctat edilul. Oficialul a clarificat că opoziția față de comasare nu are legătură cu menținerea unei funcții politice, ci cu viitorul oamenilor.

Consiliul Județean critică „desființarea în rate” și cere referendumuri

Îngrijorarea comunităților mici se regăsește și la conducerea Consiliului Județean Covasna. Președintele CJ, Tamás Sándor, a catalogat proiectul de comasare a comunelor drept o „desființare în rate” și a anunțat un proces amplu de consultare a populației, în urma unor discuții cu primarii celor nouă comune vizate.

„În perioada următoare, în următoarea lună și după aceea în ianuarie, vom merge în fiecare comună, în fiecare localitate, pentru că aceste nouă comune nu înseamnă nouă localități, ci înseamnă 19 localități din județ (...). Vom informa populația ce viață au avut înainte de a se reînființa sau înființa, de pildă, comunele noi, ce viață au acum și ce urmează. Și să decidă populația”, a declarat Tamás Sándor, în cadrul unei conferințe de presă.

Președintele CJ a reamintit guvernanților că orice modificare a limitelor unităților administrativ-teritoriale trebuie să se bazeze pe consultarea prealabilă a cetățenilor, așa cum prevede legislația actuală.

La baza estimărilor CJ Covasna stau datele recensământului din 2021. Conform acestora, comunele Brateș, Comandău, Dalnic, Estelnic, Malnaș, Mereni, Moacșa, Valea Mare și Vârghiș (sau Chichiș, în funcție de datele demografice utilizate) ar putea fi vizate de o eventuală comasare. Drept alternativă la desființarea comunelor mici, președintele CJ propune cooperarea interinstituțională pentru gestionarea achizițiilor publice, a urbanismului sau pentru atragerea de fonduri europene.

„Să ne înțelegem foarte clar: noi, UDMR-ul, nu suntem împotriva reformei, ci suntem împotriva reformei proaste”, a concluzionat oficialul județean.

Abordarea moderată propusă la Dobârlău

Cu o viziune diferită asupra subiectului, Bogdan Barbu, președintele PSD Covasna și primarul comunei Dobârlău, consideră că propunerile Ministerului Dezvoltării necesită o dezbatere serioasă, fără o respingere din start. Măsurile anunțate recent includ posibilitatea reducerii impozitelor locale cu până la 50% pentru comasarea voluntară și acordarea unor finanțări suplimentare, elemente pe care edilul le vede drept potențiale oportunități de dezvoltare.

Totuși, Bogdan Barbu subliniază că succesul unei primării nu depinde exclusiv de numărul de locuitori, pentru că există și comune mici cu investiții majore. O viitoare lege necesită criterii clare legate de infrastructura existentă, capacitatea financiară și distanțele dintre așezări.

„În ceea ce privește județul Covasna, trebuie să avem în vedere și particularitățile comunităților noastre, inclusiv cele de ordin etnic și cultural. Respect preocupările exprimate în această privință și consider că identitatea fiecărei comunități trebuie protejată. În același timp, cred că discuțiile despre viitorul administrației locale trebuie purtate, înainte de toate, în interesul cetățenilor, indiferent de apartenența lor etnică. Nu trebuie să transformăm o posibilă reformă administrativă într-o dispută identitară, dar nici să ignorăm sensibilitățile existente”, se arată în postarea transmisă de primarul din Dobârlău.

Liderul social-democrat a mai precizat că viitorul administrativ al comunei pe care o conduce va fi decis exclusiv împreună cu localnicii, abia după clarificarea tuturor prevederilor legislative.

Context național: modele de reorganizare în discuție

Dezbaterea despre restructurarea administrativă a României nu vizează doar comunele, ci și posibila desființare a unor județe. Diverse propuneri din mediul politic și de afaceri sugerează trecerea de la actuala structură cu 41 de județe la una cu mai puține entități administrative, în scopul eficientizării cheltuielilor bugetare. Un model vehiculat recent în presă ar fi organizarea teritoriului în conformitate cu aria de jurisdicție a Curților de Apel. Un astfel de scenariu ar reduce numărul de județe din România până la 15.

Sursa foto: Bogdan Ștefan Marin/ Angéla Szotyori/ Bogdan Barbu/Facebook

Distribuie articolul:  
|

ACTUALITATE

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.