„Lupta continuă!”, susțin reprezentanții asociațiilor care au organizat manifestația „Apărăm limba română”

Sute de covăsneni au luat parte duminică, 29 iulie a.c., la protestul organizat în București împotriva unor prevederi ale noului Cod Administrativ, care ar aduce  atingere siguranței naționale a României, potrivit coordonatorilor acțiunii, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și Asociația „Calea Neamului”.  

Potrivit Agerpres, marşul a început cu rostirea unor rugăciuni şi intonarea Imnului Naţional.

„Unii au afişat pancarte cu mesaje precum: „Libertatea de a fi român e sfântă”, „Limba oficială nu poate forma obiectul revizuirii Constituţiei” (reprezentând un articol din Constituţie), „Jurăm pentru Ardeal”, dar şi portrete cu Mihai Eminescu şi Avram Iancu. De asemenea, s-a scandat  „Limba română, singura stăpână!”, „Trăiască, trăiască şi înflorească Moldova, Ardealul şi Ţara Românească!”, „Unitate naţională!” şi s-a cântat «Treceţi batalioane române Carpaţii!»”,mai arată aceeași sursă.

„Atmosferă românească, peste 1500 de persoane prezente, din care 200 de persoane au fost din judeţul Covasna. Am adus la cunoştinţa oamenilor problemele specifice cu care se confruntă românii din Harghita, Covasna şi Mureş. De asemenea, am reuşit solidarizarea mai multor organizaţii civice pentru apărarea limbii române ca limbă oficială”, a declarat luni, pentru Observatorul de Covasna, președintele Asociației „Calea Neamului”, dr. Mihai Tîrnoveanu.

Coordonatorii acțiunii de duminică, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș și Asociația „Calea Neamului i-au solicitat la mijlocul lunii iulie preşedintelui Klaus Iohannis să nu promulge legea privind Codul administrativ în forma adoptată de Parlament. Aceștia subliniau, printr-o scrisoare deschisă că acest act normativ, „prin care limba maghiară dobândeşte statut de limbă oficială pe o arie ce depăşeşte cu mult cele trei județe”, va ajuta la obținerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic.

 „Prin eliminarea pragului de 20% pentru folosirea limbii materne a minorităţilor naţionale în administraţia locală, prin asigurarea dreptului de a utiliza limba maternă în instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi reintroducerea cuvântului „etnic” în definiţia judeţului, prin diminuarea rolului instituției Prefectului, pentru a nu mai putea ataca, cu aceeaşi consecvenţă, deciziile emise de administraţiile publice locale, Legea privind Codul Administrativ al României nu face altceva decât să reducă aproape la disoluţie autoritatea statului român în unele zone ale ţării, în care populaţia românească este redusă numeric, şi va favoriza obţinerea autonomiei teritoriale pe criteriu etnic şi formarea unei enclave etnice în inima României. Astfel, românii din judeţele Covasna, Harghita şi parţial Mureş, în care sunt numeric minoritari, nu vor mai avea nicio şansă de supravieţuire”, preciza, printre altele, scrisoarea semnată de reprezentanții celor două asociații românești.

Argumentele protestului, combătute de reprezentanții unei asociații maghiare

Pe de altă parte, tot într-o scrisoare deschisă publicată pe site-ul www.szekler-monitor.sic.hu, Árus Zsolt de la Fundația Szekler Monitor din Gheorgheni se adresează „românilor de bună credinţă, care nu doresc să fie manipulaţi” și precizează că „nici unul din „argumentele” prezentate în scrisoarea adresată preşedintelui ţării nu este real, adevărat, astfel nici marşul aferent nu este unul legitim, este de fapt o manifestare care nu vizează drepturile românilor din Ţinutul Secuiesc ci restrângerea drepturilor maghiarilor din România”.

„În primul alineat se zice că limba maghiară urmează să devină limbă oficială „pe o arie ce depăşeşte cu mult judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.” Cum codul administrativ nu modifică Constituţia, această afirmaţie este falsă. Limba română continuă să fie singura limbă oficială pe tot teritoriul României. Faptul că în diferite instituţii se poate folosi şi limba maghiară este prevăzut în mai multe legi, care sunt deja în vigoare. Iar aria unde asta este valabil depăşeşte evident şi acum cu mult cele trei județe. Deci noul cod nu aduce vreo schimbare în acest sens.

În al doilea alineat se vorbeşte despre pragul de 20% şi se afirmă că se elimină, respectiv devine arbitrar, cea ce faptic nu este adevărat. Rămâne în vigoare obligativitatea folosirii limbilor minorităţilor unde acestea dau cel puţin 20% din populație (cu menţiunea că acest prag este criticat ca prea ridicat de ani buni de deferite organizaţii internaţionale). Modificarea constă în faptul că se menţionează, că limbile minorităţilor se pot folosi şi în localităţile unde pragul de 20% nu este atins, dacă autorităţile locale sau conducătorii unor instituţii adoptă o hotărâre în acest sens. Legat de asta trebuie menţionat, că nici până acum nu era interzis de lege aşa ceva, şi au fost cazuri în care s-au şi adoptat astfel de hotărâri. Codul administrativ deci nu aduce nimic nou în materie de obligativitate, numai menţionează expres o posibilitate, care există şi acum”, sunt câteva dintre contra-argumentele publicate în scrisoarea deschisă a Fundației Szekler Monitor.

Reprezentanții asociațiilor care au inițiat protestul de duminică susțin însă că lupta lor continuă și că următoarele acțiuni vor fi stabilite în funcție de hotărârea Curții Constituționale.

„Aşteptăm hotărârea Curţii Constituţionale, care a fost sesizată asupra aspectelor neconstituţionale din Legea pentru Codul Administrativ. În funcţie de hotărârea luată, vom stabili ce avem de făcut. Lupta continuă!”, a încheiat președintele Asociației „Calea Neamului”.

Sursa foto: Facebook/Mircea Criste.