„A fost un profesor de viață pentru toți cei care au vrut să meargă un pas mai departe, să aibă curaj, să descopere, să se aventureze”

Vestea că îndrăgitul profesor de biologie care a inspirat generații întregi de elevi din zona Buzaielor, Alexandru Stäuble, s-a stins din viață la sfârșitul lunii aprilie, la vârsta de 78 de ani, a fost primită cu profundă îndurerare în sânul comunității de aici. Cei care au lucrat alături de acesta, își amintesc de el ca de un om veșnic zâmbitor, curajos, creativ, avangardist, un om care a iubit oamenii.   

Alexandru Stäuble, născut pe 9 iulie 1942, și-a început cariera de profesor la Valea Mare. După un an la catedră, a preluat și funcția de director. Și-a continuat apoi drumul în meserie și în viață în zona Întorsurii Buzăului, unde, alături de soția sa, Dora Stäuble, a predat timp de 36 de ani. Dar nu a rămas doar în spatele catedrei, ci de-a lungul vieții și-a lăsat amprenta în multe alte domenii, pentru că a fost director al Casei de Cultură, om de radio local, jurnalist la o publicație județeană și director la școala din Barcani. Ultimii ani din viață i-a petrecut alături de familie.

Profesor de viață

Domnul profesor Stäuble nu a fost însă un simplu dascăl, el a fost un adevărat profesor de viață, pentru că a știut mereu cum să îi ajute pe cei care vor să facă și mai mult. 

„Moni (n. red. așa cum îi spuneau cei ce îl cunoșteau) Stäuble a fost mai mult decât un profesor de biologie, a fost un profesor de viață pentru toți cei care au vrut să meargă un pas mai departe, să aibă curaj, să descopere, să se aventureze. Moni Stäuble a însemnat atât de multe! Cât de mândru să fii să îți spună oamenii „fără dumneavoastră nu aș fi făcut asta”? Moni Stäuble a iubit viața, a iubit oamenii și a dăruit bucurie”, sunt cuvintele pe care le-a împărtășit cu noi soția lui, doamna profesoară Dora Stäuble. 

„Făcea lucruri serioase cu zâmbetul pe buze”

Pentru colegii lui rămân vii în amintire dăruirea și curajul care îl caracterizau în permanență pe renumitul profesor.  

„Zâmbetul care îi lumina mereu fața te-ar fi putut face să crezi că nu ia lucrurile în serios, dar nu era deloc așa: făcea lucruri serioase cu zâmbetul pe buze! Își iubea familia, iubea copiii, își iubea meseria, iubea oamenii! L-am admirat pentru că era un altfel de profesor: curajos, creativ, avangardist... A demonstrat - acum mai bine de 30 de ani - că „puțin” înseamnă „mult”, că, mai importantă decât cantitatea, este înțelegerea conținuturilor, un motiv în plus să fie iubit de elevii săi și urmat de colegi”, își amintește profesoara de chimie Doina Pătrunjel.

Abilitatea de a trece peste greutăți cu optimism a fost o altă calitate admirată de colegi la Alexandru Stäuble, după cum ne-a mărturisit și profesoara Gabriela Zaharescu.

„O personalitate complexă, în care cultura, esteticul, sensibilitatea și nu în ultimul rând tactul pedagogic s-au împletit armonios. Și-a intuit locul și rostul în societate și a parcurs deopotrivă drumul de dascăl, jurnalist, întreprinzător, om însetat de cunoaștere, iubitor de natură și călătorii... și lista ar putea continua. Dar dincolo de asta  a fost un coleg și un prieten bun, mereu dispus să ajute pe cei ce ar fi avut nevoie, mereu jovial, optimist, în ciuda greutăților pe care a știut să le depășească”, ne-a spus aceasta.

Și fostul director de la Școala din Barcani, Gheorghe Grijan ne-a spus că prietenia, pentru Alexandru Stäuble a fost mereu o valoare de preț.

„Trecerea la cele veșnice a profesorului Alexandru Stäuble lasă în inimile cadrelor didactice din zona Buzaielor o firească tristețe. A fost profesor și director la Școala Gimnazială Barcani, de măiestria sa didactică bucurându-se generații de elevi. Un profesor care timp de o viață a avut dăruirea și priceperea de a transmite elevilor cunoștințe noi, de a forma priceperi și deprinderi. Nu o să te uităm niciodată, stimate coleg! Un prieten adevărat, un coleg cu inimă mare și veselă, plin de viață și energie. Păcat că timpul nu a mai avut răbdare cu dânsul”, a spus Gheorghe Grijan.

Domnul Stäuble rămâne în amintirea celor care l-au cunoscut, dincolo de toate, ca un om în jurul căruia îți era drag să te afli.

„Domnul Stäuble: un OM pe care, odată ce l-ai cunoscut, nu numai că nu îl uiți vreodată, dar îți dorești mereu prezența sa. Multe învățături puteai desprinde de la dânsul. Jovial, înțelept și galant, domnul Stäuble a adunat întotdeauna oameni buni in jurul său. Nu îl vom uita niciodată”, ne-a spus și directoarea Liceului Teoretic „Mircea Eliade” din Întorsura Buzăului, Maria Bularca.

Ultima lecție pe care ne-o oferă domnul profesor Alexandru Stäuble tuturor, și celor care l-au cunoscut, celor care, prin abilitățile sale le-a dat aripi să zboare, dar și celor care l-au cunoscut prin aceste rânduri, este aceea că poate cele mai prețioase daruri pe care le poate lăsa în urma sa un om, daruri veșnice pe acest Pământ prin puterea amintirilor, sunt zâmbetul, optimismul și iubirea de oameni.

Sincere condoleanțe familiei și apropiaților! Drum lin spre cer domnule profesor Alexandru Stäuble!

Sursa foto: arhiva personală a familiei.

David Leonard Bularca