Interviu cu directorul Direcţiei de Sănătate Publică Covasna, Agoston Laszlo De la începutul acestui an, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Covasna are o nouă conducere, fostul manager al Spitalului orășenesc din Baraolt, Agoston Laszlo, devenind directorul DSP. Agoston Laszlo a anunțat încă de la începutul mandatului său de director al DSP că dorește o informatizare a spitalelor din județul Covasna, astfel încât să existe o evidență clară a pacienților și istoricului medical al acestora, însă pe lângă

Interviu cu directorul Direcţiei de Sănătate Publică Covasna, Agoston Laszlo

De la începutul acestui an, Direcția de Sănătate Publică (DSP) Covasna are o nouă conducere, fostul manager al Spitalului orășenesc din Baraolt, Agoston Laszlo, devenind directorul DSP. Agoston Laszlo a anunțat încă de la începutul mandatului său de director al DSP că dorește o informatizare a spitalelor din județul Covasna, astfel încât să existe o evidență clară a pacienților și istoricului medical al acestora, însă pe lângă acest lucru Direcția se ocupă și de realizarea politicilor și programelor naționale de sănătate,  organizarea și coordonarea structurilor sanitare, derularea investițiilor, inspecțiile sanitare și supravegherea epidemiologică în județ. Familiarizat cu sistemul sanitar covăsnean datorită mai multor ani petrecuți în Spitalul de la Baraolt, Agoston Laszlo ne-a vorbit despre starea actuală a spitalelor, problemele acestora și specificul sanitar al covăsnenilor.

Domnule director, în ultima perioadă s-a discutat foarte mult despre spitalele județului. Cum vede DSP situația acestora și mai ales care sunt schimbările imediat necesare pentru a se ajunge la un nivel mulțumitor?

Consider că dincolo de problemele care pot părea destul de mari, în general legate de finanțarea spitalelor, avem totuși unități sanitare mult mai în regulă decât alte zone. Sigur că există minusuri la infrastructură, dar totuși starea spitalelor din județ este una acceptabilă și ea se va schimba în timp odată cu investițiile plănuite. Sigur, Spitalul Județean de Urgență (SJU) Sfântu Gheorghe nu este comparabil ca forță cu spitalele orășenești, așa că e normal ca aici să se desfășoare un amplu program de modernizare ce se dorește a fi finalizat cât mai repede, deoarece lucrările afectează, inevitabil, condițiile în care spitalul este la dispoziția pacienților. La Baraolt și Covasna avem două spitale orășenești, așa că așteptările nu pot fi la nivelul SJU, dar totuși serviciile medicale din cele două orașe sunt bune și în niciun caz nu avem cazuri în care oamenii să nu primească ajutor și asistență. În vreme ce la Spitalul de Cardiologie Covasna se fac investiții, la cel de la Vâlcele am sesizat unele aspecte negative din punct de vedere al infrastructurii, acestea putând fi remediate însă cu investiții. Ca o imagine generală, am să amintesc că avem investiții majore la SJU - în Secția de Oncologie, la Anestezie și Terapie Intensivă (ATI), în dotare și în modernizarea clădirii, așa cum ne ocupăm și pe Ambulanță, pentru ale cărei puncte din cele cinci orașe ale județului există prevăzuți la bugetul central 800.000 de lei pentru lucrări de investiții la modernizarea și reabilitarea stațiilor și substațiilor.

Dincolo de investiții, toate spitalele se plâng de lipsa medicilor; există o strategie de atragere a acestora spre județul Covasna?

Sigur că se poartă discuții permanente în mediile noastre, referitoare la medici și aducerea lor, dar peste tot în țară există problema medicilor. Poate că de la noi din județ nu au plecat atât de mulți la muncă în străinătate, dar și dacă pleacă unul de la Târgu Mureș, de exemplu, locul acela este luat de altcineva care-n condiții diferite ar fi venit la noi, așa că, iată, este un întreg lanț care ne afectează inevitabil. Avem probleme legate de medici, e adevărat, dar și probleme de personal mediu, căci și la acest capitol se simte o lipsă destul de mare. Specialitățile cele mai afectate sunt însă ATI-ul, imagistica-radiologia, urgențele. E o lipsă mare de medici la Urgențele de la SJU, precum și la medicii de pe Ambulanță. În mod paradoxal, la Baraolt avem șapte medici, chiar opt cu medicul de laborator, în vreme ce, iată, la Spitalul orășenesc din Covasna există doar trei medici. Strategii pentru aducerea medicilor face fiecare conducere de spital, se implică și DSP, se implică și autoritățile locale, există discuții constant, dar totul implică și posibilități financiare nu doar disponibilitatea medicilor de a veni către județul Covasna.

În afară de aceste aspecte, care ar mai fi problemele spitalelor din județ, eventual semnalate de către pacienți?

Mai există marea problemă a obținerii certificatelor de calitate ISO pentru laboratoare, însă acesta este un proces de durată care nu se poate finaliza de pe o zi pe alta și necesită investiții puternice. Este nevoie totodată de realizarea unor circuite și de dotări cu aparatură modernă, însă chiar suntem încrezători că încet se vor realiza toate acestea. Reclamații din partea pacienților nu prea sunt, oamenii nu se ocupă cu așa ceva mai ales atunci când au probleme cu sănătatea. Dacă vin spre DSP o fac pentru a le oferi informații și consultanță în ceea ce privește completarea și realizarea documentațiilor pentru internările în afara țării, iar acestea țin de obicei de cazuri grave, de transplant și altele asemănătoare.

Din  datele pe care le deține DSP, care este starea de sănătate a covăsnenilor?

Cred că avem aici o stare de sănătate bună, mai ales comparativ cu a altora, adică nu suntem foarte bolnavi și nici cazuri numeroase de boli grave nu avem - sigur, asta dacă sărim peste cele grave și extinse la nivel mondial, cum ar fi cancerul. Dacă ne referim însă la această perioadă, în care virozele sunt foarte des întâlnite, putem da asigurări că nu este cazul județului nostru, căci femomenul este sub control, neexistând pericole serioase.

Ce programe aveți în derulare în prezent, referitoare la starea de sănătate a populației?

Există două programe foarte importante, la care invităm cât mai multe persoane să ia parte: cel al vaccinului antigripal și cel al vaccinului împotriva cancerului de col uterin. Pentru vaccinul antigripal s-au alocat județului nostru 13.200 de doze, din care 10.500 au fost deja utilizate în această perioadă a sezonului rece. Mai dispunem de 3.000 de doze care se distribuie gratuit prin medicii de familie și îi invităm pe doritori să apeleze la medici în acest sens. În ceea ce privește vaccinul împotriva cancerului de col uterin, am realizat puțin peste 1.000 de vaccinări și mai avem 300 de vaccinuri. Pentru că acest vaccin se aplică prin trei injecții administrate timp de șase luni, ceea ce ar trebui să se știe este că femeile doritoare - până în 44 de ani, ar trebui să înceapă vaccinul până pe 15 martie, tocmai pentru a primi în termen celelalte două injecții, care în caz contrar vor expira. Probabil că vaccinul împotriva cancerului de col uterin va continua și în restul anului, dar cele 300 de doze pe care le mai avem sunt sigure și ar fi păcat să se piardă. Dincolo de aceste două programe axate pe vaccinuri, mai avem programe de promovare a sănătății - de încurajare a tinerilor în acceptarea persoanelor cu dizabilități, de renunțare la fumat și de atenționare asupra Sindromului Down și asupra autismului. Toate aceste chestiuni se încadrează de fapt în intenția noastră de a oferi pacienților un sistem de sănătate clar și normal, fără sincope și fără probleme, încurajându-i să vină către Direcție atunci când sesizează disfuncționalități în spitale sau în sistemul sanitar.