SOCIAL 17 iunie 2021

De ce pleacă tinerii din județul Covasna

de Iulia Drăghici - Taraș | 623 vizualizări

Reprezentanții Consiliului Județean au prezentat rezultatele studiului lansat în aprilie 

Lipsa locurilor de muncă, sărăcia, lipsa comunicării și a apartenenței de comunitate, dar și a posibilităților de dezvoltare sunt principalele aspecte care îi determină pe tinerii covăsneni să plece, lăsând astfel în urmă sate îmbătrânite și un județ fără viitor. Informațiile nu sunt noi, puteau fi intuite și până acum, dar în prezent există și un studiu din care reies acestea și alte aspecte interesante privind preferințele și temerile tineretului covăsnean, un studiu de la care se poate porni cu acțiuni concrete, spun reprezentanții CJ Covasna. 

Demersul Consiliului Județean Covasna, „Consultarea tinerilor”, lansat spre finele lunii aprilie, are și primele rezultate concrete. Peste 2220 de tineri au răspuns la chestionarul lansat online de autorități. Pe lângă studiul realizat în online, vicepreședintele CJ, Jakab István Barna și alți doi colegi consilieri au fost în peste 20 de localități din județ, unde s-au întâlnit cu peste 300 de tineri. 

Dintre respondenții studiului online, 83,1% sunt de etnie maghiară și 16,9% de etnie română. Cele mai multe răspunsuri au venit de la tinerii din zona Sfântu Gheorghe, dar au fost multe și din zona Târgu Secuiesc. Aproape 64% dintre participanții la studiu sunt femei. 

Cei mai mulți respondenți, 31,9% au între 25 și 35 de ani, 28,3% - între 19 și 24 de ani, 23,6% - între 15 și 18 ani, 13,9% - peste 35, dar au fost și 2,3% dintre respondenți cu vârstă între 11 și 14 ani. 

Ce arată studiul 

Peste 60% dintre tineri au transmis că își doresc să își continue viața în locul în care s-au născut din județul Covasna. Aproape 20% au transmis că vor să se mute în altă localitate din județ, iar 12% că vor să plece în străinătate. Restul ar vrea să plece în altă localitate din țară. 

Studiul mai arată și că majoritatea respondenților de peste 25 de ani au absolvit studii superioare (34,6% dintre respondenți au licență, iar 24,6% și masterat). Numai 9% au declarat că sunt absolvenți de școală profesională. 

Legat de continuarea studiilor, 38,8% dintre tinerii maghiari au declarat că vor să continue studiile, dar în limba maternă, 27,3% că nu vor să mai învețe, 19,3% nu știu și doar 8,4% ar vrea să  studieze în limba română și 6% în străinătate. 

Cât despre tinerii de etnie română care au răspuns la sondaj, 45,5% și-ar dori să studieze în continuare în limba maternă, 24,4% nu mai vor să continue studiile, 22,2% nu sunt deciși, iar 5,5% ar vrea să învețe în străinătate. Doar 2,2% ar vrea să continue studiile într-o limbă străină în țară. 

În viziunea tinerilor, cea mai importantă problemă socială este șomajul, cu alte cuvinte lipsa locurilor de muncă în domeniile în care ei au studiat. În topul problemelor urmează sărăcia, iar apoi alcoolismul și violența domestică. 

O altă concluzie interesantă a studiului este că tinerii covăsneni sunt familiști. Doar 9,4% dintre respondenți consideră că cea mai importantă este cariera. În rest, 56,63% sunt de părere că ambele sunt importante, iar restul, de 33,91% s-au declarat familiști convinși. 

La întrebarea dacă tinerii din județ își doresc copii, 50,1% au răspuns afirmativ la categoria „mai mulți”. Sunt și 14,6% care spun că nu vor deloc copii. 

Studiul mai arată și că tinerii nu sunt mulțumiți de infrastructura sportivă pe care o au în localitățile lor, iar în timpul întâlnirilor purtate față în față, coordonatorii studiului au aflat că mulți dintre ei vor parcuri pentru skate și role.  

Lipsa comunicării și a comunităților 

Tot printre problemele semnalate la întâlniri, au reieșit lipsa educației postliceale, lipsa locurilor de muncă pentru elevi și lipsa programelor de stagiatură, nesiguranța privind orientarea profesională, dificultăți privind locuințele, șomajul, lipsa programelor pentru tineri și spațiilor comunitare, lipsa programelor recreaționale pentru familii cu copii. 

În ceea ce privește raportările tinerilor la întâlnirile față în față cu reprezentanții CJ, cea mai mare implicare a fost la Micfalău, iar în topul pozitiv se găsesc și Zagon și Lemnia. De cealaltă parte, la Aita Mare s-a remarcat faptul că tinerii nu se cunosc între ei, deși trăiesc în aceeași localitate, iar la cea din Întorsura Buzăului au luat parte foarte puțini tineri. 

E foarte trist că tinerii nu s-au întâlnit și nu se cunosc în unele localități. E foarte important să avem un miez al tinerilor în fiecare localitate, o asociație de tineret. O altă chestie tristă pe care am văzut-o este că se ceartă lumea. E o ceartă trans-generațională. Aita Mare se certă cu Aita Medie, Bățanii Mari cu Bățanii Mici, Pachia cu Brateș. Trebuie să stopăm aceste certuri că nu au niciun rost și să facem niște forumuri prin care acești tineri pot comunica. (...) Și asta contribuie ca tinerii să aibă un mediu plăcut în care să trăiască”, a spus Jakab István Barna. 

Care sunt primii pași de acțiune 

Studiul a fost realizat pentru a vedea în primul rând care sunt problemele reale ale tinerilor, iar autoritățile să știe spre ce să îndrepte fondurile și eforturile astfel încât să genereze și rezultate.

Degeaba asfaltăm, degeaba încercăm tot timpul să construim, dacă pe strada respectivă nu o să se plimbe nimeni”, a spus vicepreședintele CJ. 

Ca primă acțiune concretă care are loc în urma analizării rezultatelor acestui studiu se găsește sprijinul la capitolul „înființare de asociații de tineret”, prin intermediul cărora tinerii vor putea atrage fonduri pentru proiectele pe care le vor putea implementa în localitățile lor. 

Prima acțiune este că creăm un mediu prietenos, să zic așa, adică să formăm miezul acesta al tinerilor în fiecare localitate și să facem și o cooperare. Vom sprijini și înființarea asociațiilor de tineret”, a spus Jakab István Barna. 

Între timp, au identificat sau vor identifica spații și cu ajutorul autorităților locale vor începe construirea de parcuri pentru tineri, cu facilități pentru diverse sporturi. 

Pe de altă parte, se va pune accent și pe programele de învățare a limbii române pentru tinerii maghiari, dar și de învățare a limbii maghiare pentru tinerii români. Pentru că s-a observat că și această barieră de comunicare îi face pe tineri să se separe și să își caute alte comunități unde să se dezvolte. 

Legat de piața muncii, autoritățile se gândesc să inițieze programe de stagiatură în instituțiile locale, un studiu de caz în privința locurilor de muncă, dar și programe de orientare în carieră, astfel încât tinerii să știe să se plieze pe oferta din piață cu studiile pe care le vor face și astfel să aibă șanse mai mari să găsească ușor loc de muncă acasă. 

Consultarea tinerilor continuă, spun coordonatorii proiectului. Chiar dacă o etapă a acesteia s-a oprit oficial, ea continuă informal, în sensul că au fost preluate date de contact de la tineri din fiecare localitate și se organizează în continuare întâlniri. 

Distribuie articolul:  
|

SOCIAL

De acelasi autor

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.