Preşedintele Consiliului Judeţean, Tamás Sándor, spune că nu va îndepărta steagul de pe instituţie

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Covasna, Tamás Sándor (UDMR), nu va înlătura steagul judeţului Covasna de pe instituţia pe care o conduce şi nici din alte locuri publice, chiar dacă hotărârea prin care acesta a fost adoptat a fost anulată prin sentinţă irevocabilă de Curtea de Apel Braşov.

În cadrul unei conferinţe de presă pe care a susţinut-o alături de primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád (UDMR), preşedintele CJ a declarat că în ţară există numeroase judeţe, municipii şi chiar comune care, de-a lungul vremii, au adoptat steaguri şi însemne proprii. În aceste condiţii, Tamás Sándor consideră că judeţele României au fost împărţite în două categorii distincte: judeţele româneşti şi judeţele secuieşti.

Judeţele ţării, împărţite în „româneşti şi secuieşti”?

Tamás Sándor a prezentat imagini cu steagurile mai multor judeţe – Braşov, Maramureş, Constanţa, Alba, Arad şi Timiş, ale unor municipii precum Roman şi Bacău şi chiar al unei comune din judeţul Galaţi, Bălăbăneşti. Preşedintele CJ a ţinut să sublinieze că, paradoxal, chiar pe clădirea instituţiei care a dat sentinţa de anulare, adică a Curţii de Apel Braşov (unde funcţionează şi Prefectura şi CJ Braşov), există un steag al judeţului Braşov.

Astfel, Tamás Sándor a subliniat că justiţia nu funcţionează unitar la nivelul ţării, deoarece în vreme ce în alte judeţe sunt permise steagurile, când vine vorba despre Secuime asta nu se mai aplică aici.

„Nu m-am aşteptat la o astfel de decizie a Curţii de Apel Braşov, după ce am folosit acest steag vreme de patru ani. În urmă cu un an, hotărârea de adoptare a fost atacată în instanţă de fostul prefect de Covasna, Codrin Munteanu, cel care nu a adus un chibrit în acest judeţ, chiar dacă s-a născut aici. După aceste fapte, considerăm că România s-a împărţit în judeţe româneşti şi judeţe secuieşti. Alte judeţe şi municipii au voie să aibă steaguri proprii, noi şi Harghita nu (...). Cred că asta este inacceptabil”, a spus Tamás Sándor, precizând că aşteaptă să primească motivarea sentinţei pronunţate pe 19 iunie.

Nu îndepărtează steagul

Preşedintele CJ Covasna a mai spus că, după ce va vedea motivarea, va decide ce va face mai departe, însă a subliniat că nu va renunţa la drapel şi nici nu îl va îndepărta, deoarece acesta reprezintă un simbol puternic pentru judeţ, ca şi steagul secuiesc.

„Acest drapel nu e un moft de politician, ci rezultatul unei dezbateri publice, în care o comunitate întreagă şi-a dat acordul pentru acest drapel. Aştept prefectul, pe fostul prefect, Jandarmeria, forţele de ordine publică, să vină să dea jos steagul – cine vrea, să o facă, dar eu nu voi îndepărta steagul judeţului”, a punctat Tamás Sándor.

Preşedintele CJ a mai spus că UDMR a respectat întotdeauna Constituţia în vigoare, chiar dacă poate au fost paragrafe cu care nu a fost de acord. În plus, Tamás a mai spus că legile ar trebui urmate „întocmai şi cu bună-credinţă”, ceea ce nu pare a fi în cazul steagului judeţului Covasna, din moment ce steagurile altor judeţe nu au întâmpinat nicio problemă juridică.

Autorităţile române, acuzate de discriminare şi antimaghiarism

La rândul său, primarul Antal Árpád a arătat că decizia Curţii de Apel Braşov este una „antimaghiară”, însă a subliniat că secuii nu vor uita că sunt „soldaţi” şi vor continua să lupte pentru drepturile şi crezurile lor – iar asta se vede inclusiv prin faptul că populaţia a început să arboreze steagul secuiesc.

Antal Árpád a arătat că UDMR va înainta către organismele europene, în următoarele luni, Raportul privind discriminarea şi încălcarea drepturilor comunităţii maghiare din Transilvania, iar acesta va fi diferit faţă de cel sub formă de broşură, distribuit recent inclusiv către Bucureşti.

„Nicio constituţie nu va reuşi să ne facă să nu ne mai iubim locurile natale. Drepturile ne sunt încălcate, dar vom realiza Raportul în acest sens şi îl vom prezenta organismelor internaţionale (...). Vreau să îi liniştesc pe cei care s-au speriat când au văzut acest mic raport, vreau să îi liniştesc că nu vom merge cu el la Consiliul Europei, ci cu un raport de o sută de ori mai mare şi mai consistent şi vom arăta cum nu se respectă şi cum este discriminată comunitatea maghiară din Transilvania (…). Ar fi bine de ştiut că ţara va fi respectată de maghiari numai în condiţiile în care şi ea îi va respecta”, a spus Antal.

Raportul-broşură realizat recent de un serviciu din cadrul UDMR susţine că maghiarii se confruntă permanent cu discriminări şi sunt persecutaţi atunci când îşi folosesc simbolurile, în vreme ce mai există încă destule situaţii în care nu-şi pot folosi limba.

Revenind la steagul judeţului, cel de la care au pornit declaraţiile de ieri, acesta a fost adoptat de CJ în 2008 şi cuprinde o stemă din secolul al XIV-lea – adică a fostului ţinut Trei Scaune; stema a fost aprobată în 2007 de Comisia de heraldică şi de Guvernul României. Hotărârea de adoptare a steagului a fost atacată în contencios-administrativ de fostul prefect Codrin Munteanu, în 2012, pe motiv că legislaţia românească nu prevede că unităţile administrativ-teritoriale pot avea steaguri sau fanioane.

Reprezentanţii Prefecturii Covasna ne-au declarat că decizia din 19 iunie a Curţii de Apel Braşov nu a ajuns încă la ei, însă odată ce va veni, va fi investită cu formulă executorie şi se vor urma paşii legali în acest sens.