Despre inițiativa legislativă: „nostalgii medievale care nu fac decât să tensioneze artificial relaţiile între români şi maghiarii din Transilvania”

Senatorul de Covasna, Gheorghe Baciu, a luat cuvântul miercuri, 25 aprilie, în plenul Senatului României și a atacat proiectul legislativ privind declararea autonomiei Ținutului Secuiesc, respins la începutul lunii aprilie de Camera Deputaților.

Parlamentarul a descris ca fiind parșivă atitudinea Guvernului, care încă nu a emis un punct de vedere. Mai mult, acesta a catalogat proiectul deputatului covăsnean PCM, Kulcsár-Terza József-György drept „nostalgii medievale care nu fac decât să tensioneze artificial relaţiile între români şi maghiarii din Transilvania”.

În plus, senatorul Baciu a ținut să sublinieze că deși nu va susține sub nicio formă proiectul „aberant”, reiterează prețuirea și stima „față de concetățenii maghiari din județul Covasna”, nu însă și pentru politicienii UDMR.

„Kulcsár-Terza József-György (...) se folosește de inconștiența lui pentru promovarea unor atitudini anticonstituționale”

„Aș fi preferat ca Domnul Vasile Suciu, liderul Grupului parlamentar al P.S.D. din Camera Deputaților, să fi fost mai tranșant când a anunțat că el și colegii lui nu vor vota propunerea legislativă privind „Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc”, respinsă   pe data de 11 aprilie a. c., cu votul majorității parlamentarilor (216 voturi în favoarea  și 20 împotriva respingerii), cu excepția celor ai U.D.M.R. față de care are toată „susținerea și prețuirea”.

Am și eu aceeași prețuire, dar pentru comunitatea maghiară cu care conviețuiesc în județul Covasna, nu și pentru cei de teapa inițiatorului acestui proiect antiromânesc. În megalomania sa, deputatul Kulcsár-Terza József-György, membru al Partidului Civic Maghiar, cuibărit la sânul UDMR care se folosește de inconștiența lui pentru promovarea unor atitudini anticonstituționale, se crede făuritor de istorie  inițiind  proiecte aberante, pe care le susține  îndemnându-ne cu trufie să ne învățăm istoria”, a spus Gheorghe Baciu în declarația sa politică de miercuri din Senatul Românei. 

Guvernul, criticat pentru atitudinea pasivă

Acesta a apreciat totodată „celeritatea cu care organismele legislative au analizat motivația și urmările unei asemenea inițiative”, însă a criticat Guvernul pentru că nu a emis un punct de vedere.

„Mi se pare însă parșivă atitudinea Guvernului, care încă nu a emis un punct de vedere, deși, sub pretextul  implementării unui model european de a apropia administraţia publică cât mai mult de cetăţean, se creează premisele secesionismului - un atac la integritatea României.

Ceea ce este remarcabilă, este unanimitatea de vederi și de atitudine patriotică manifestată prin luările de cuvânt ale participanților la dezbaterea care a avut loc în Camera Deputaților. Indiferent de apartenența lor politică și indiferent dacă aparțin majorității sau opoziției parlamentare, aceștia, cu excepția celor  ai U.D.M.R., au acuzat faptul că, prin acest proiect, iniţiatorii „agresează România” nu întâmplător tocmai în acest an al Centenarului, promovând nostalgii medievale care nu fac decât să tensioneze artificial relațiile între românii și maghiarii din Transilvania. S-a mai subliniat faptul că, în pofida afirmațiilor denigratoare ale inițiatorului și susținătorilor proiectului, nu există nicăieri vreun drept fundamental stipulat pe care minoritatea  maghiară să nu îl poată avea și că niciun parlamentar al majorității naționale nu ar îndrăzni să inițieze o propunere legislativă pentru restrângerea unor drepturi pe care minoritatea maghiara le are deja”, a declarat Gheorghe Baciu.

Politicianul PMP a subliniat de asemenea că „nicăieri în Europa nu s-a promis autonomia aşa cum o cer colegii de la UDMR.  De fapt, acest proiect  împachetează autonomia pe criterii etnice într-o altă formă, ce se dorește a fi mai ... „digerabilă”, Numai că noi nu o înghițim ! (...)NU ! Nici de data asta, nici de  data viitoare. Mai e românește: Niciodată !”, a încheiat senatorul Gheorghe Baciu.

Potrivit proiectului de lege, depus de către deputatul Kulcsár-Terza József-György „locuitorii Ținutului Secuiesc se constituie în comunitate autonomă” ca expresie a identităţii sale istorice, în scopul asigurării egalităţii de şanse a cetăţenilor şi protecţiei identităţii naţionale maghiare.

Autonomia comunităţii reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritate autohtonă a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de ordin statal, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi a unei părţi importante a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii, se arată în proiectul de lege.

Conform acestuia, „Ţinutul Secuiesc devine o regiune autonomă cu personalitate juridică în cadrul României, iar competenţele regiunii sunt stabilite prin prezentul Statut al regiunii sau de dreptul internaţional". "Regiunea are dreptul de decizie şi de gestionare în domeniile care aparţin competenţelor sale specifice, iar acest drept include adoptarea şi exercitarea unei politici proprii regiunii", mai prevede proiectul de act normativ.

Acelaşi proiect menţionează că „teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele judeţe Covasna şi Harghita, precum şi scaunul istoric Mureş, care aparţine judeţului Mureş”.

Camera Deputaţilor a fost prima Cameră sesizată cu acest proiect, iar Senatul este for decizional.

Sursă foto: EVZ, Observatorul de Covasna.